ORDONANTA nr. 30/2011 din 31 august 2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale
2011-09-02 – Versiune Monitorul Oficial: OG-30-2011-modificare-codul-fiscal-alte-masuri 2011-09-02 – Publicata in Monitorul Oficial nr. 627 din 02 Septembrie 2011 2011-08-31 – Proiect 31-08-2011, aprobat Guvern (via hotnews.ro) 2011-08-19 – Proiect, Nota de fundamentare ORDONANTA nr. 30/2011 din 31 august 2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale În temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 1 pct. I.3 din Legea nr. 131/2011 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta. Art. I 1 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. La articolul 7 alineatul (1), punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „3. activitate dependenta la functia de baza – orice activitate desfasurata in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, declarata angajatorului ca functie de baza de catre angajat; in cazul in care activitatea se desfasoara pentru mai multi angajatori, angajatul este obligat sa declare fiecaruia locul unde exercita functia pe care o considera de baza;“. 2. La articolul 7 alineatul (1), punctul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „32. transfer – orice vanzare, cesiune sau instrainare a dreptului de proprietate, schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate, precum si transferul masei patrimoniale fiduciare in cadrul operatiunii de fiducie potrivit Codului civil;“. 3. La articolul 8, alineatul (7^1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(7^1) Persoanele juridice romane, persoanele fizice rezidente, precum si sediile permanente din Romania apartinand persoanelor juridice straine beneficiare ale unor prestari de servicii de natura activitatilor de lucrari de constructii, montaj, supraveghere, consultanta, asistenta tehnica si orice alte activitati, executate de persoane juridice straine sau fizice nerezidente pe teritoriul Romaniei, au obligatia sa inregistreze contractele incheiate cu acesti parteneri la organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Contractele incheiate pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii potrivit prezentelor dispozitii. Pentru incadrarea ca sediu permanent a unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau a activitatilor de supraveghere legate de acestea si a altor activitati similare se va avea in vedere data de incepere a activitatii din contractele incheiate sau orice alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de baza.“ 4. La articolul 11, alineatele (1^1) si (1^2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins: „(1^1) Autoritatile fiscale nu vor lua in considerare o tranzactie efectuata de un contribuabil declarat inactiv, cu exceptia livrarilor de bunuri efectuate in cadrul procedurii de executare silita. (1^2) De asemenea, nu sunt luate in considerare de autoritatile fiscale tranzactiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv, cu exceptia achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul procedurii de executare silita.“ 5. La articolul 12, dupa litera t) se introduce o noua litera, litera u), cu urmatorul cuprins: „u) venituri realizate din transferul masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul nerezident in cadrul operatiunii de fiducie.“ 6. La articolul 13, litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere cu sau fara personalitate juridica;“. 7. La articolul 14, litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „c) in cazul persoanelor juridice straine si persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere cu sau fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecarei persoane;“. 8. La articolul 21 alineatul (2), dupa litera n) se introduc doua noi litere, literele o) si p), cu urmatorul cuprins: „o) cheltuielile efectuate de operatorii economici cu evaluarea/reevaluarea activelor fixe corporale care apartin domeniului public al statului sau al unitatilor administrativteritoriale, primite in administrare/concesiune, dupa caz, cheltuieli efectuate la solicitarea conducatorului institutiei titulare a dreptului de proprietate; p) cheltuielile efectuate de operatorii economici cu inscrierea in cartile funciare sau cartile de publicitate imobiliara, dupa caz, a dreptului de proprietate a statului sau a unitatilor administrativteritoriale asupra bunurilor publice primite in administrare/concesiune, dupa caz, cheltuieli efectuate la solicitarea conducatorului institutiei titulare a dreptului de proprietate.“ 9. Dupa articolul 25 se introduce un nou articol, articolul 25^1, cu urmatorul cuprins: „Art. 25^1. Contracte de fiducie (1) În cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care constituitorul are si calitatea de beneficiar, se aplica urmatoarele reguli: a) transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar nu este transfer impozabil in intelesul prezentului titlu; b) fiduciarul va conduce o evidenta contabila separata pentru masa patrimoniala fiduciara si va transmite trimestrial catre constituitor, pe baza de decont, veniturile si cheltuielile rezultate din administrarea patrimoniului conform contractului; c) valoarea fiscala a activelor cuprinse in masa patrimoniala fiduciara, preluata de fiduciar, este egala cu valoarea fiscala pe care acestea au avut-o la constituitor; d) amortizarea fiscala pentru orice activ amortizabil prevazut in masa patrimoniala fiduciara se determina in continuare in conformitate cu regulile prevazute la art. 24, care s-ar fi aplicat la persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc. (2) În cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terta persoana, cheltuielile inregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile.“ 10. La articolul 27^1 alineatul (3), punctul 6 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „6. schimb de actiuni – operatiunea prin care o societate dobandeste o participatie in capitalul altei societati in asa fel incat dobandeste majoritatea drepturilor de vot sau majoritatea titlurilor de participare in societatea respectiva sau, detinand aceasta majoritate, achizitioneaza inca o participatie, in schimbul emiterii catre participantii acesteia din urma, in schimbul titlurilor lor, a titlurilor reprezentand capitalul societatii initiale si, daca este cazul, a sumei in numerar de maximum 10% din valoarea nominala sau, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb;“. 11. La articolul 28 alineatul (2), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „c) plata impozitului in numele asociatilor, potrivit dispozitiilor art. 34 alin. (5);“. 12. Dupa articolul 28^1 se introduce un nou articol, articolul 282, cu urmatorul cuprins: „Art. 28^2. Asocieri cu personalitate juridica infiintate potrivit legislatiei unui alt stat (1) În cazul unei asocieri cu personalitate juridica inregistrate intr-un alt stat, dintre persoane juridice straine si/sau persoane fizice nerezidente si/sau persoane fizice rezidente si/sau persoane juridice romane, care desfasoara activitate in Romania, sunt aplicabile prevederile art. 28. (2) În cazul in care o persoana juridica romana este participant intr-o asociere cu personalitate juridica inregistrata intr-un alt stat, aceasta determina profitul impozabil luand in calcul veniturile si cheltuielile atribuite corespunzator cotei de participare in asociere.“ 13. La articolul 30, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Orice persoana juridica straina care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliara situata in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana are obligatia de a declara si plati impozit pe profit, potrivit art. 34 si 35. Orice persoana juridica straina poate desemna un imputernicit pentru a indeplini aceste obligatii.“ 14. Articolul 34 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 34. Declararea si plata impozitului pe profit (1) Declararea si plata impozitului pe profit, cu exceptiile prevazute de prezentul articol, se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrelor I–III. Definitivarea si plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectueaza pana la termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit prevazut la art. 35. (2) Începand cu data de 1 ianuarie 2013, contribuabilii, altii decat cei prevazuti la alin. (4) si (5), pot opta pentru declararea si plata impozitului pe profit anual, cu plati anticipate, efectuate trimestrial. Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit, prevazut la art. 35. (3) Optiunea pentru sistemul anual de declarare si plata a impozitului pe profit se efectueaza la inceputul anului fiscal pentru care se solicita aplicarea prevederilor alin. (2). Optiunea efectuata este obligatorie pentru cel putin 2 ani fiscali consecutivi. Iesirea din sistemul anual de declarare si plata a impozitului se efectueaza la inceputul anului fiscal pentru care se solicita aplicarea prevederilor alin. (1). Contribuabilii comunica organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala, pana la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv. (4) Contribuabilii societati comerciale bancare – persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor – persoane juridice straine au obligatia de a declara si plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial. Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit, prevazut la art. 35. (5) Urmatorii contribuabili au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit, astfel: a) organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit, anual, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul; b) contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul; c) contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c)–e) au obligatia de a declara si plati impozit pe profit trimestrial, conform alin. (1). (6) Contribuabilii, altii decat cei prevazuti la alin. (4) si (5), care, in anul precedent, se aflau in una dintre urmatoarele situatii: a) nou-infiintati; b) inregistreaza pierdere fiscala la sfarsitul anului fiscal precedent; c) s-au aflat in inactivitate temporara sau au declarat pe propria raspundere ca nu desfasoara activitati la sediul social/sediile secundare, situatii inscrise, potrivit prevederilor legale, in registrul comertului sau in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, dupa caz; d) au fost platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor, in anul pentru care se datoreaza impozitul pe profit aplica sistemul de declarare si plata prevazut la alin. (1). În sensul prezentului alineat nu sunt considerati contribuabili nou-infiintati cei care se inregistreaza ca efect al unor operatiuni de reorganizare efectuate potrivit legii. (7) Prin exceptie de la prevederile alin. (8), contribuabilii prevazuti la alin. (4) nou-infiintati, infiintati in cursul anului precedent sau care la sfarsitul anului fiscal precedent inregistreaza pierdere fiscala efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaza plata anticipata. (8) Contribuabilii care aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, determina platile anticipate trimestriale in suma de o patrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preturilor de consum, estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se efectueaza plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform declaratiei privind impozitul pe profit, fara a lua in calcul platile anticipate efectuate in acel an. (9) Prin exceptie de la prevederile alin. (8), contribuabilii care aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut la alin. (2) si care, in primul an al perioadei obligatorii prevazute de alin. (3), inregistreaza pierdere fiscala efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaza plata anticipata. (10) În cazul contribuabililor care aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut la alin. (2) si care, in anul precedent, au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar in anul pentru care se calculeaza si se efectueaza platile anticipate nu mai beneficiaza de facilitatile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaratiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, luandu-se in calcul si impozitul pe profit scutit. (11) În cazul urmatoarelor operatiuni de reorganizare efectuate potrivit legii, contribuabilii care aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, stabilesc impozitul pe profit pentru anul precedent, ca baza de determinare a platilor anticipate, potrivit urmatoarelor reguli: a) contribuabilii care absorb prin fuziune una sau mai multe persoane juridice romane, incepand cu trimestrul in care operatiunile respective produc efecte, potrivit legii, insumeaza impozitul pe profit datorat de acestia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru acelasi an de celelalte societati cedente; b) contribuabilii infiintati prin fuziunea a doua sau mai multe persoane juridice romane insumeaza impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatile cedente. În situatia in care toate societatile cedente inregistreaza pierdere fiscala in anul precedent, contribuabilii nou-infiintati determina platile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) si (9); c) contribuabilii infiintati prin divizarea unei persoane juridice romane impart impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedenta proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate, conform proiectului intocmit potrivit legii. În situatia in care societatea cedenta inregistreaza pierdere fiscala in anul precedent, contribuabilii nou-infiintati determina platile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) si (9); d) contribuabilii care primesc active si pasive prin operatiuni de divizare a unei persoane juridice romane, incepand cu trimestrul in care operatiunile respective produc efecte, potrivit legii, insumeaza impozitul pe profit datorat de acestia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedenta, recalculat proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate, conform proiectului intocmit potrivit legii; e) contribuabilii care transfera, potrivit legii, o parte din patrimoniu uneia sau mai multor societati beneficiare, incepand cu trimestrul in care operatiunile respective produc efecte, potrivit legii, recalculeaza impozitul pe profit datorat pentru anul precedent proportional cu valoarea activelor si pasivelor mentinute de catre persoana juridica care transfera activele. (12) În cazul contribuabililor care aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, si care in cursul anului devin sedii permanente ale persoanelor juridice straine ca urmare a operatiunilor prevazute la art. 27^1, incepand cu trimestrul in care operatiunile respective produc efecte, potrivit legii, aplica urmatoarele reguli pentru determinarea platilor anticipate datorate: a) in cazul fuziunii prin absorbtie, sediul permanent determina platile anticipate in baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de catre societatea cedenta; b) in cazul divizarii, divizarii partiale si transferului de active, sediile permanente determina platile anticipate in baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedenta, recalculat pentru fiecare sediu permanent, proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate, potrivit legii. Societatile cedente care nu inceteaza sa existe in urma efectuarii unei astfel de operatiuni, incepand cu trimestrul in care operatiunile respective produc efecte, potrivit legii, ajusteaza platile anticipate datorate potrivit regulilor prevazute la alin. (11) lit. e). (13) Contribuabilii care aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, implicati in operatiuni transfrontaliere, altele decat cele prevazute la alin. (12), aplica urmatoarele reguli in vederea determinarii impozitului pe profit pentru anul precedent, in baza caruia se determina platile anticipate: a) in cazul contribuabililor care absorb una sau mai multe persoane juridice straine, incepand cu trimestrul in care operatiunile respective produc efecte, potrivit legii, impozitul pe profit pentru anul precedent, in baza caruia se determina platile anticipate, este impozitul pe profit datorat de societatea absorbanta in anul fiscal precedent celui in care se realizeaza operatiunea; b) contribuabilii care absorb cel putin o persoana juridica romana si cel putin o persoana juridica straina, incepand cu trimestrul in care operatiunea respectiva produce efecte, potrivit legii, insumeaza impozitul pe profit datorat de acestia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru acelasi an de celelalte societati romane cedente; c) contribuabilii infiintati prin fuziunea uneia sau mai multor persoane juridice romane cu una sau mai multe persoane juridice straine insumeaza impozitul pe profit datorat de societatile romane cedente. În situatia in care toate societatile cedente romane inregistreaza pierdere fiscala in anul precedent, contribuabilul nou-infiintat determina platile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) si (9). (14) Persoanele juridice care, in cursul anului fiscal, se dizolva cu lichidare, potrivit legii, au obligatia sa depuna declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la data depunerii situatiilor financiare la registrul unde a fost inregistrata, conform legii, infiintarea acestora. (15) Persoanele juridice care, in cursul anului fiscal, se dizolva fara lichidare au obligatia sa depuna declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la inchiderea perioadei impozabile. (16) Obligatiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. (17) Prin exceptie de la prevederile alin. (16), impozitul pe profit, dobanzile/majorarile de intarziere si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si cele datorate de societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari, care realizeaza proiecte cu asistenta financiara din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internationale, in baza unor acorduri/contracte de imprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale bugetelor locale respective pana la sfarsitul anului fiscal in care se incheie proiectul care face obiectul acordului/contractului de imprumut. (18) Pentru aplicarea sistemului de declarare si plata a impozitului pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, indicele preturilor de consum necesar pentru actualizarea platilor anticipate se comunica, prin ordin al ministrului finantelor publice, pana la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaza platile anticipate.“ 15. Articolul 35 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 35 Depunerea declaratiei de impozit pe profit (1) Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 25 martie inclusiv a anului urmator, cu exceptia contribuabililor prevazuti la art. 34 alin. (5) lit. a) si b), alin. (14) si (15), care depun declaratia anuala de impozit pe profit pana la termenele prevazute in cadrul acestor alineate. (2) Contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) si e) au obligatia de a depune si declaratia privind distribuirea intre asociati a veniturilor si cheltuielilor.“ 16. La articolul 40 alineatul (1), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „b) in cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele prevazute la lit. a), veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic urmator anului in care acestia devin rezidenti in Romania;“. 17. La articolul 40, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(2) Persoanele fizice nerezidente care indeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic urmator anului in care acestia devin rezidenti in Romania.“ 18. La articolul 40, dupa alineatul (2) se introduc cinci noi alineate, alineatele (3)–(7), cu urmatorul cuprins: „(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) persoanele fizice care dovedesc ca sunt rezidenti ai unor state cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, carora le sunt aplicabile prevederile conventiilor. (4) În cursul anului calendaristic in care persoanele fizice nerezidente, cu exceptia celor mentionate la art. 40 alin. (3), indeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) sunt supuse impozitului numai pentru veniturile obtinute din Romania. (5) O persoana este considerata rezident sau nerezident pentru intregul an calendaristic, nefiind permisa schimbarea rezidentei pe parcursul anului calendaristic. (6) Rezidentii statelor cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri trebuie sa isi dovedeasca rezidenta fiscala printr-un certificat de rezidenta emis de catre autoritatea fiscala competenta din statul strain sau printr-un alt document eliberat de catre o alta autoritate decat cea fiscala, care are atributii in domeniul certificarii rezidentei conform legislatiei interne a acelui stat. Acest certificat/document este valabil pentru anul/anii pentru care este emis. (7) Persoana fizica rezidenta romana, cu domiciliul in Romania, care dovedeste schimbarea rezidentei intr-un stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, este obligata in continuare la plata impozitului pe veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, pentru anul calendaristic in care are loc schimbarea rezidentei, precum si in urmatorii 3 ani calendaristici.“ 19. La articolul 42, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii;“. 20. La articolul 42, litera g) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare, precum si altele decat cele definite la cap. VIII^1. Sunt considerate bunuri mobile la momentul instrainarii si bunurile valorificate prin centrele de colectare, in vederea dezmembrarii, care fac obiectul Programelor nationale finantate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;“. 21. Dupa articolul 42 se introduce un nou articol, articolul 42^1, cu urmatorul cuprins: „Art. 42^1. Reguli generale aplicabile veniturilor realizate din operatiunea de fiducie (1) Transferul de la constituitor la fiduciar al masei patrimoniale fiduciare nu genereaza venituri impozabile, in intelesul prezentului titlu, la momentul transferului, pentru partile implicate, respectiv constituitor si fiduciar, in cazul in care partile respective sunt contribuabili potrivit titlului III. (2) Remuneratia fiduciarului contribuabil potrivit titlului III, notar public sau avocat, primita pentru administrarea masei patrimoniale constituie, in intelesul prezentului titlu, venit din activitatea adiacenta si se supune impunerii cumulat cu veniturile din activitatea desfasurata de notar sau avocat, potrivit prevederilor cap. II «Venituri din activitati independente». (3) Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de catre fiduciar, altele decat remuneratia fiduciarului, se stabileste in functie de natura venitului respectiv si se supune impunerii potrivit regulilor proprii fiecarei categorii de venituri. La determinarea venitului impozabil nu se deduc pierderile fiscale ale constituitorului, acestea reprezentand pierderi definitive. În cazul in care constituitorul este contribuabil potrivit titlului III, obligatiile fiscale ale acestuia in legatura cu masa patrimoniala administrata vor fi indeplinite de fiduciar. (4) Venitul realizat in bani si in natura de beneficiarul persoana fizica la transferul masei patrimoniale de la fiduciar se supune impunerii potrivit prevederilor cap. IX «Venituri din alte surse». Fac exceptie veniturile realizate de beneficiar din transferul masei patrimoniale in situatia in care acesta este constituitorul, caz in care veniturile respective sunt neimpozabile. Obligatia evaluarii veniturilor realizate, la pretul stabilit prin expertiza tehnica, la locul si la data primirii acestora, revine fiduciarului. Pierderile fiscale inregistrate din administrarea masei patrimoniale de catre fiduciar reprezinta pierderi definitive si nu se deduc la determinarea venitului impozabil pentru beneficiar ulterior transferului masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul persoana fizica.“ 22. La articolul 48 alineatul (4), dupa litera c) se introduce o noua litera, litera c^1), cu urmatorul cuprins: „c^1) sa respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentand investitii in mijloace fixe pentru cabinetele medicale, in conformitate cu prevederile art. 24 alin. (16).“ 23. La articolul 51, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins: „(2) Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera reinnoita pentru o noua perioada daca contribuabilul nu solicita determinarea venitului net anual pe baza normelor de venit, prin completarea corespunzatoare a declaratiei de venit estimat si depunerea formularului la organul fiscal competent pana la data de 31 ianuarie inclusiv. (3) Optiunea pentru determinarea venitului net in sistem real se exercita prin completarea declaratiei de venit estimat cu informatii privind determinarea venitului net anual in sistem real si depunerea formularului la organul fiscal competent pana la data de 31 ianuarie inclusiv, in cazul contribuabililor care au desfasurat activitate in anul precedent, respectiv in termen de 15 zile de la inceperea activitatii, in cazul contribuabililor care incep activitatea in cursul anului fiscal.“ 24. La articolul 52 alineatul (2), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „a) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a)–e), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut din care se deduc contributiile sociale obligatorii retinute la sursa potrivit titlului IX^2;“. 25. Articolul 58 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 58. Termenul de plata a impozitului (1) Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, calculat si retinut la data efectuarii platii acestor venituri, se vireaza, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se datoreaza, de catre urmatorii platitori de venituri din salarii si venituri asimilate salariilor: a) asociatii, fundatii sau alte entitati fara scop patrimonial, persoane juridice, cu exceptia institutiilor publice, care in anul anterior au avut un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv; b) persoanele juridice platitoare de impozit pe profit care, in anul anterior, au inregistrat venituri totale de pana la 100.000 euro si au avut un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv; c) persoanele juridice platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor care, in anul anterior, au avut un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv; d) persoanele fizice autorizate si intreprinderile individuale, precum si persoanele fizice care exercita profesii libere si asocierile fara personalitate juridica constituite intre persoane fizice, care au, potrivit legii, personal angajat pe baza de contract individual de munca. (3) Numarul mediu de salariati si veniturile totale se stabilesc potrivit prevederilor art. 296 ^19 alin. (1^3) si (1^4).“ 26. Articolul 59 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 59. Obligatii declarative ale platitorilor de venituri din salarii (1) Platitorii de venituri cu regim de retinere la sursa a impozitului au obligatia sa completeze si sa depuna declaratia privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit in termenul prevazut la art. 93 alin. (2). (2) Platitorul de venituri este obligat sa elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un document care sa cuprinda cel putin informatii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat in cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat si retinut. Documentul eliberat contribuabilului, la cererea acestuia, nu reprezinta un formular tipizat.“ 27. La articolul 81, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(4) Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si opteaza pentru determinarea venitului net in sistem real depun declaratia de venit estimat completata corespunzator.“ 28. La articolul 83, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins: „(1) Contribuabilii care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din activitati agricole, determinate in sistem real, au obligatia de a depune o declaratie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. Declaratia privind venitul realizat se completeaza pentru fiecare sursa si categorie de venit. Pentru veniturile realizate intr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere. ………. (2) Declaratia privind venitul realizat se completeaza si se depune la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a castigului net anual/pierderii nete anuale, generat/generata de: a) transferuri de titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise; b) operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.“ 29. La articolul 83 alineatul (3), litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „d) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse in declaratia privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevazuti la art. 60;“. 30. La articolul 90, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Contribuabilii care obtin venituri din strainatate conform alin. (1) au obligatia sa le declare, potrivit declaratiei specifice, pana la data de 25 mai a anului urmator celui de realizare a venitului.“ 31. La articolul 93, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(2) Platitorii de venituri, cu regim de retinere la sursa a impozitelor, au obligatia sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.“ 32. La articolul 93, alineatul (3) se abroga. 33. La articolul 94, dupa alineatul (7) se introduc cinci noi alineate, alineatele (8)–(12), cu urmatorul cuprins: „(8) Contribuabilii care desfasoara activitate de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi si obtin venituri din activitati independente pentru care venitul net a fost determinat in sistem real in anul 2011, in conformitate cu prevederile art. 69 din Legea nr. 38/2003 privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere, cu modificarile si completarile ulterioare, au dreptul sa opteze incepand cu anul 2012 pentru determinarea venitului net anual pe baza de norme de venit. (9) Optiunea se exercita prin completarea declaratiei de venit estimat cu informatii privind stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit si depunerea la organul fiscal competent pana la data de 31 ianuarie inclusiv, in cazul contribuabililor care au desfasurat activitate in anul 2011. (10) Fisele fiscale care cuprind informatii referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii aferente anului 2011 vor fi depuse pana in ultima zi a lunii februarie a anului 2012. (11) Dispozitiile art. 59 si art. 93 alin. (2) se aplica incepand cu drepturile aferente lunii ianuarie 2012 pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor. (12) Prevederile art. 48 alin. (4) lit. c^1) se aplica numai pentru mijloacele fixe achizitionate incepand cu 1 ianuarie 2012.“ 34. La articolul 115 alineatul (1), dupa litera q) se introduce o noua litera, litera r), cu urmatorul cuprins: „r) venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident in cadrul operatiunii de fiducie.“ 35. La articolul 115, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins: „(2^1) Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de catre fiduciar, altele decat remuneratia acestuia, este stabilit in functie de natura venitului respectiv si supus impunerii conform prezentului titlu, respectiv titlului II si III, dupa caz. Obligatiile fiscale ale constituitorului nerezident vor fi indeplinite de fiduciar.“ 36. La articolul 115, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprins: „(6) Venitul obtinut de la un fiduciar rezident de catre un beneficiar nerezident atunci cand acesta este constituitor nerezident, din transferul masei patrimoniale fiduciare in cadrul operatiunii de fiducie, reprezinta venit neimpozabil.“ 37. La articolul 117, dupa litera l) se introduce o noua litera, litera m), cu urmatorul cuprins: „m) veniturile obtinute de persoane fizice nerezidente ca urmare a participarii in alt stat la un joc de noroc, ale carui fonduri de castiguri provin si din Romania.“ 38. La articolul 119, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Platitorii de venituri cu regim de retinere la sursa a impozitelor, cu exceptia platitorilor de venituri din salarii, conform prezentului titlu, au obligatia sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.“ 39. La articolul 134^1, alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(7) Prestarile de servicii care determina decontari sau plati succesive, cum sunt serviciile de constructii-montaj, consultanta, cercetare, expertiza si alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situatii de lucrari, rapoarte de lucru, alte documente similare pe baza carora se stabilesc serviciile efectuate sau, dupa caz, in functie de prevederile contractuale, la data acceptarii acestora de catre beneficiari.“ 40. La articolul 145, alineatul (4^1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(4^1) În conditiile stabilite prin norme se acorda dreptul de deducere a taxei pentru achizitiile efectuate in cadrul procedurii de executare silita de catre o persoana impozabila de la un contribuabil declarat inactiv, potrivit art. 11, sau de la o persoana impozabila in inactivitate temporara, inscrisa in registrul comertului, potrivit legii.“ 41. La articolul 156^4, partea introductiva a alineatului (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Orice persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unei luni calendaristice, o declaratie recapitulativa in care mentioneaza:“. 42. La articolul 160 alineatul (2), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „a) livrarea urmatoarelor categorii de deseuri: 1. livrarea de deseuri feroase si neferoase, deseuri de materiale reciclabile si materiale reciclabile uzate constand in hartie, hartie cartonata si carton, material textil, cauciuc si plastic, cioburi de sticla si sticla; 2. livrarea materialelor prevazute la pct. 1, dupa prelucrarea acestora prin operatiuni de curatare, polizare, selectie, taiere, fragmentare, presare sau turnare in lingouri;“. 43. La articolul 177, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(5) Pretul mediu ponderat de vanzare cu amanuntul se calculeaza in functie de valoarea totala a tuturor tigaretelor eliberate pentru consum, pe baza pretului de vanzare cu amanuntul incluzand toate taxele, impartit la cantitatea totala de tigarete eliberate pentru consum. Acest pret mediu ponderat se stabileste pana la 1 martie in fiecare an, pe baza datelor privind cantitatile totale de tigarete eliberate pentru consum in cursul anului calendaristic precedent si va fi publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice in termen de 30 de zile de la data stabilirii.“ 44. La articolul 206^7, dupa alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu urmatorul cuprins: „(10) În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibila, se considera eliberare pentru consum atunci cand produsul accizabil este depozitat intr-un antrepozit fiscal pentru care autorizatia a expirat si nu a fost emisa o noua autorizatie.“ 45. La articolul 206 ^15 alineatul (2), litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „d) orice produs care contine total sau partial alte substante decat tutunul, dar care respecta criteriile prevazute la lit. a), b) sau c).“ 46. La articolul 206 ^15, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu urmatorul cuprins: „(5^1) Fara a aduce atingere prevederilor alin. (2) lit. d) si alin. (4) lit. c), produsele care nu contin tutun si care sunt utilizate exclusiv in scopuri medicale nu sunt tratate ca tutun prelucrat, potrivit prevederilor din normele metodologice.“ 47. La articolul 206 ^16, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmatorul cuprins: „(4^1) Produsele energetice prevazute la alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora, daca sunt destinate a fi utilizate, puse in vanzare ori utilizate drept combustibil pentru motor, cu exceptia celor utilizate drept combustibil pentru navigatie, sunt supuse unei accize la nivelul motorinei.“ 48. La articolul 206 ^22, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Un antrepozit fiscal poate functiona numai pe baza autorizatiei valabile, emisa de autoritatea competenta prin Comisia instituita la nivelul Ministerului Finantelor Publice pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, denumita in continuare Comisie.“ 49. La articolul 206 ^22, dupa alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alineatele (1^1) si (1^2), cu urmatorul cuprins: „(1^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), autorizarea de catre Ministerul Finantelor Publice a antrepozitelor fiscale pentru productia exclusiva de vinuri realizata de catre contribuabili, altii decat contribuabilii mari si mijlocii stabiliti conform reglementarilor in vigoare, precum si micile distilerii, prevazute la art. 206 ^14 alin. (4), se poate face si prin comisii constituite la nivelul structurilor teritoriale ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. (1^2) Competentele, componenta, precum si regulamentul de organizare si functionare ale comisiilor teritoriale vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice, cu avizul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.“ 50. La articolul 206 ^22 alineatul (3), dupa litera g) se introduc doua noi litere, literele h) si i), cu urmatorul cuprins: „h) detinerea autorizatiei de mediu/autorizatiei integrate de mediu, eliberata potrivit legislatiei in domeniu, sau dovada ca au fost intreprinse demersurile in vederea obtinerii acestora; i) dovada constituirii capitalului social minim subscris si varsat in cuantumul prevazut in normele metodologice.“ 51. La articolul 206 ^23 alineatul (1), litera g) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „g) persoana care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat sa nu inregistreze obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala;“. 52. La articolul 206 ^23 alineatul (1), dupa litera g) se introduc doua noi litere, literele h) si i), cu urmatorul cuprins: „h) nivelul accizelor pentru produsul finit nu poate fi mai mic decat media ponderata a nivelurilor accizelor materiilor prime potrivit prevederilor din normele metodologice; i) persoana juridica nu se afla in procedura falimentului sau de lichidare.“ 53. La articolul 206 ^24 alineatul (2), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „c) adresa antrepozitului fiscal;“. 54. La articolul 206 ^24 alineatul (2), litera e) se abroga. 55. La articolul 206 ^24, dupa alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu urmatorul cuprins: „(8) În situatia prevazuta la alin. (7), perioada de valabilitate a autorizatiei de antrepozit fiscal se prelungeste pana la data solutionarii cererii de reautorizare.“ 56. La articolul 206 ^26, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Cesionarea ori instrainarea sub orice forma a actiunilor sau a partilor sociale ale antrepozitarilor autorizati ori ale unui antrepozitar a carui autorizatie a fost anulata, revocata sau suspendata conform prezentului capitol va fi adusa la cunostinta autoritatii competente cu cel putin 60 de zile inainte de realizarea acestei operatiuni, in vederea efectuarii inspectiei fiscale, cu exceptia celor care fac obiectul tranzactiilor pe piata de capital.“ 57. La articolul 206 ^28 alineatul (2), litera f) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „f) antrepozitarul autorizat inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, mai vechi de 60 de zile fata de termenul legal de plata.“ 58. La articolul 206 ^28, alineatul (8) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(8) Contestarea deciziei de suspendare, revocare sau anulare a autorizatiei de antrepozit fiscal nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.“ 59. La articolul 206 ^30, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(4) Antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat prevazuti la alin. (3) au obligatia de a respecta cerintele prevazute la art. 206 ^33 alin. (1).“ 60. La articolul 206 ^31, alineatul (10) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(10) În cursul deplasarii in regim suspensiv de accize, expeditorul poate modifica destinatia, prin intermediul sistemului informatizat, si poate indica o noua destinatie, care trebuie sa fie una dintre destinatiile prevazute la art. 206 ^30 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 ori 3 sau la art. 206 ^30 alin. (3), dupa caz, in conditiile prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.“ 61. La articolul 206 ^33, denumirea marginala si alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins: „Art. 206 ^33. Primirea produselor accizabile in regim suspensiv de accize (1) La primirea de produse accizabile in Romania, in oricare dintre destinatiile prevazute la art. 206 ^30 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 sau 4 ori la art. 206 ^30 alin. (3), destinatarul trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a) sa confirme ca produsele accizabile au ajuns la destinatie; b) sa pastreze produsele primite in vederea verificarii si certificarii datelor din documentul administrativ electronic de catre autoritatea competenta; c) sa inainteze fara intarziere si nu mai tarziu de 5 zile lucratoare de la incheierea deplasarii, cu exceptia cazurilor justificate corespunzator autoritatilor competente potrivit precizarilor din normele metodologice, un raport privind primirea acestora, denumit in continuare raport de primire, utilizand sistemul informatizat. (2) Modalitatile de confirmare a faptului ca produsele accizabile au ajuns la destinatie si de trimitere a raportului de primire a produselor accizabile de catre destinatarii mentionati la art. 206 ^56 alin. (1), precum si termenul de pastrare a produselor accizabile primite sunt prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.“ 62. La articolul 206 ^36, alineatele (1)–(3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins: „(1) În cazul in care, in situatiile prevazute la art. 206 ^30 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 si 4, la art. 206 ^30 alin. (2) lit. b) si la art. 206 ^30 alin. (3), raportul de primire prevazut la art. 206 ^33 alin. (1) lit. c) nu poate fi prezentat la incheierea deplasarii produselor accizabile in termenul prevazut la respectivul articol, deoarece fie sistemul informatizat nu este disponibil in Romania, fie in situatia prevazuta la art. 206 ^35 alin. (1) nu au fost inca indeplinite procedurile prevazute la art. 206 ^35 alin. (2) si (3), destinatarul prezinta autoritatii competente din Romania, cu exceptia cazurilor pe deplin justificate, un document pe suport hartie care contine aceleasi date ca raportul de primire si care atesta incheierea deplasarii, potrivit prevederilor din normele metodologice. (2) Cu exceptia cazului in care destinatarul poate prezenta, in scurt timp, prin intermediul sistemului informatizat, raportul de primire prevazut la art. 206 ^33 alin. (1) lit. c) sau in cazuri pe deplin justificate, autoritatea competenta din Romania trimite o copie a documentului pe suport hartie prevazut la alin. (1) autoritatii competente din statul membru de expeditie, care o transmite expeditorului sau o tine la dispozitia acestuia. (3) De indata ce sistemul informatizat redevine disponibil sau de indata ce procedurile prevazute la art. 206 ^35 alin. (2) si sunt indeplinite, destinatarul prezinta un raport de primire, in conformitate cu art. 206 ^33 alin. (1) lit. c). Prevederile art. 206 ^33 alin. si (4) se aplica mutatis mutandis.“ 63. La articolul 206 ^37, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Fara a aduce atingere prevederilor art. 206 ^36, raportul de primire prevazut la art. 206 ^33 alin. (1) lit. c) sau raportul de export prevazut la art. 206 ^34 alin. (1) constituie dovada faptului ca deplasarea produselor accizabile s-a incheiat, in conformitate cu art. 206 ^30 alin. (7).“ 64. La articolul 206 ^42, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Pentru bauturile alcoolice si produsele din tutun retrase de pe piata, daca starea sau vechimea acestora le face improprii consumului ori nu mai indeplinesc conditiile de comercializare, accizele platite pot fi restituite in conditiile prevazute in normele metodologice.“ 65. La articolul 206 ^42, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu urmatorul cuprins: „(3^1) Pentru produsele accizabile care au fost eliberate pentru consum in Romania si care ulterior sunt exportate, persoana care a efectuat exportul are drept de restituire a accizelor, in conditiile prevazute in normele metodologice.“ 66. La articolul 206 ^54, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmatorul cuprins: „(4^1) Valoarea garantiei nu poate fi mai mica decat cuantumul stabilit in normele metodologice, in functie de natura produselor accizabile ce urmeaza a fi realizate.“ 67. La articolul 206 ^58 alineatul (1), litera h) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „h) utilizate in procese de fabricatie, cu conditia ca produsul finit sa nu contina alcool;“. 68. La articolul 206 ^60, alineatul (3) se abroga. 69. La articolul 206 ^61 alineatul (1), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „a) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare si alcool etilic, cu exceptiile prevazute prin normele metodologice;“. 70. La articolul 206 ^64 alineatul (2), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „c) importatorul autorizat care importa produsele accizabile prevazute la art. 206 ^61. Autorizatia de importator se acorda de catre autoritatea competenta, in conditiile prevazute in normele metodologice.“ 71. La articolul 206 ^69, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins: „(1^1) Comercializarea in vrac si utilizarea ca materie prima a alcoolului etilic cu concentratia alcoolica sub 96,00% in volum, pentru fabricarea bauturilor alcoolice, este interzisa.“ 72. La articolul 206 ^69, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(6) Operatorii economici care intentioneaza sa comercializeze in sistem en détail produse energetice – benzine, motorine, petrol lampant si gaz petrolier lichefiat – sunt obligati sa se inregistreze la autoritatea competenta, conform procedurii si cu indeplinirea conditiilor ce vor fi stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.“ 73. La articolul 206 ^69, alineatul (7) se abroga. 74. La articolul 206 ^69, dupa alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (13), cu urmatorul cuprins: „(13) Este interzisa practicarea, cu exceptia situatiilor prevazute de lege, de catre producatori, importatori, operatori economici care realizeaza achizitii intracomunitare sau de catre persoane care comercializeaza, sub orice forma, de preturi de vanzare mai mici decat costurile ocazionate de producerea, importul sau desfacerea produselor accizabile vandute, la care se adauga acciza si taxa pe valoarea adaugata.“ 75. Dupa articolul 206 ^69 se introduc doua noi articole, articolele 206^70 si 206^71, cu urmatorul cuprins: „Art. 206 ^70. Circulatia produselor accizabile intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silita Circulatia produselor accizabile intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silita nu intra sub incidenta prevederilor sectiunii a 9-a din prezentul capitol. Art. 206 ^71. Scutiri pentru tutun prelucrat (1) Este scutit de la plata accizelor tutunul prelucrat, atunci cand este destinat in exclusivitate testelor stiintifice si celor privind calitatea produselor. (2) Modalitatea si conditiile de acordare a scutirilor prevazute la alin. (1) vor fi reglementate prin normele metodologice.“ 76. La titlul VII „Accize si alte taxe speciale“, dupa capitolul V se introduce un nou capitol, capitolul VI „Contraventii si sanctiuni“, cuprinzand articolele 221^3–221^5, cu urmatorul cuprins: „CAPITOLUL VI Contraventii si sanctiuni Art. 221^3. Contraventii si sanctiuni (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei urmatoarele fapte: a) nedepunerea la termenele prevazute de lege a situatiilor de raportare reglementate in prezentul titlu; b) neanuntarea autoritatii competente in termenul legal, potrivit prezentului titlu, despre modificarile aduse datelor initiale avute in vedere la eliberarea autorizatiei; c) schimbarea destinatiei produselor accizabile deplasate in regim suspensiv de accize cu nerespectarea conditiilor prevazute de lege; d) refuzul operatorilor economici de a prelua si de a distruge cantitatile confiscate de tutun prelucrat, in conditiile prevazute in prezentul titlu; e) nerestituirea in vederea distrugerii a marcajelor neutilizate in termenul prevazut in prezentul titlu unitatii specializate pentru tiparirea acestora; f) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 206 ^26 alin. (1) lit. f) si i). (2) Urmatoarele fapte constituie contraventii: a) detinerea de produse accizabile in afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute in conformitate cu prezentul titlu; b) detinerea in afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul Romaniei a produselor accizabile supuse marcarii, potrivit prezentului titlu, fara a fi marcate sau marcate necorespunzator ori cu marcaje false sub limitele prevazute la art. 296^1 alin. (1) lit. l) din titlul IX^1; c) practicarea, cu exceptia situatiilor prevazute de lege, de catre producatori, importatori, operatori economici care realizeaza achizitii intracomunitare sau de catre persoane care comercializeaza, sub orice forma, de preturi de vanzare mai mici decat costurile ocazionate de producerea, importul sau desfacerea produselor accizabile vandute, la care se adauga acciza si taxa pe valoarea adaugata, daca fapta nu a fost savarsita astfel incat sa constituie infractiune; d) neinscrierea distincta in facturi si in avize de insotire a valorii accizelor sau a impozitului la titeiul din productia interna, in cazurile prevazute in prezentul titlu; e) neutilizarea documentelor fiscale prevazute in prezentul titlu; f) neefectuarea, prin unitati bancare, a decontarilor intre operatorii economici platitori de accize si operatorii economici cumparatori de produse accizabile, ca persoane juridice ce desfasoara operatiuni cu produse accizabile, cu exceptiile prevazute in prezentul titlu; g) amplasarea mijloacelor de masurare a productiei si a concentratiei alcoolice pentru alcool etilic si distilate in alte locuri decat cele prevazute expres in prezentul titlu; h) nesesizarea autoritatii competente in cazul deteriorarii sigiliilor aplicate de catre aceasta; i) transportul de produse accizabile in regim suspensiv de accize care nu este acoperit de documentul administrativ electronic sau, dupa caz, de un alt document utilizat pentru acest regim prevazut in prezentul titlu ori cu nerespectarea procedurii in cazul in care sistemul informatizat este indisponibil la expeditie; j) primirea produselor accizabile in regim suspensiv de accize cu nerespectarea cerintelor prevazute in prezentul titlu; k) comercializarea in vrac si utilizarea ca materie prima pentru fabricarea bauturilor alcoolice a alcoolului etilic cu concentratia alcoolica sub 96,00% in volum; l) fabricarea de alcool sanitar de catre alte persoane decat antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool etilic; m) denaturarea alcoolului etilic si a altor produse alcoolice cu nerespectarea conditiilor si procedurilor prevazute in prezentul titlu; n) comercializarea in vrac, pe piata nationala, a alcoolului sanitar; o) circulatia si comercializarea in vrac a alcoolului etilic rafinat si a distilatelor in alte scopuri decat cele expres prevazute in prezentul titlu; p) nerespectarea procedurii privind sigilarea si desigilarea instalatiilor de fabricatie a alcoolului si distilatelor, prevazuta in prezentul titlu; q) vanzarea tigaretelor de catre orice persoana la un pret ce depaseste pretul de vanzare cu amanuntul declarat; r) vanzarea de catre orice persoana a tigaretelor pentru care nu s-au stabilit si declarat preturi de vanzare cu amanuntul; s) desfasurarea activitatilor de distributie si comercializare angro a bauturilor alcoolice si tutunului prelucrat cu nerespectarea obligatiilor si conditiilor prevazute in prezentul titlu; s) desfasurarea activitatilor de comercializare in sistem angro si/sau en détail a produselor energetice – benzine, motorine, petrol lampant si gaz petrolier lichefiat – cu nerespectarea obligatiilor prevazute in acest sens in prezentul titlu; t) comercializarea, prin pompele statiilor de distributie, a altor produse energetice decat cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor si motorinelor, petrolului lampant, precum si a biocombustibililor, care corespund standardelor nationale de calitate; t) valorificarea produselor accizabile intr-un antrepozit fiscal pentru care autorizatia a fost revocata sau anulata, fara notificarea autoritatii competente cu privire la virarea accizelor la bugetul de stat; u) vanzarea cu amanuntul din antrepozitul fiscal a produselor accizabile, cu exceptiile prevazute de lege; v) achizitionarea produselor accizabile de la persoane care desfasoara activitati de distributie si comercializare angro a bauturilor alcoolice si tutunului prelucrat, respectiv comercializare in sistem angro a produselor energetice – benzine, motorine, petrol lampant si gaz petrolier lichefiat – si care nu respecta conditiile sau obligatiile prevazute la art. 206 ^69 alin. (2) si (4) din prezentul titlu, dupa caz; w) detinerea in scopuri comerciale, cu neindeplinirea cerintelor prevazute in prezentul titlu, a produselor accizabile care au fost deja eliberate pentru consum intr-un alt stat membru. (3) Contraventiile prevazute la alin. (2) se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si cu: a) confiscarea produselor, iar in situatia cand acestea au fost vandute, confiscarea sumelor rezultate din aceasta vanzare, in cazurile prevazute la lit. a), b), c), e), i), j), k), l), m), n), o), r), s), s), t), t), u) si w); b) confiscarea cisternelor, recipientelor si mijloacelor de transport utilizate in transportul produselor accizabile, in cazul prevazut la lit. i); c) suspendarea activitatii de comercializare a produselor accizabile pe o perioada de 1–3 luni, in cazul comerciantilor in sistem angro si/sau en détail, pentru situatiile prevazute la lit. b), s), s) si t); d) oprirea activitatii de productie a produselor accizabile prin sigilarea instalatiei, in cazul producatorilor, pentru situatiile prevazute la lit. h), n), o) si p). (4) Autoritatea competenta poate suspenda, la propunerea organului de control, autorizatia de antrepozit fiscal, destinatar inregistrat, expeditor inregistrat sau importator autorizat, dupa caz, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. d) si alin. (2) lit. g), h), m), n), o) si p). (5) Autoritatea competenta poate revoca, la propunerea organului de control, autorizatia de antrepozit fiscal, destinatar inregistrat, expeditor inregistrat sau importator autorizat, dupa caz, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. b) si f), precum si la alin. (2) lit. u). Art. 221^4. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor (1) Constatarea si sanctionarea faptelor ce constituie contraventie potrivit art. 221^3 se fac de organele competente din cadrul Ministerului Finantelor Publice, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale subordonate, cu exceptia sanctiunilor privind suspendarea sau revocarea autorizatiei de antrepozit fiscal, destinatar inregistrat, expeditor inregistrat ori importator autorizat, care se dispune de autoritatea competenta, la propunerea organului de control. (2) Sanctiunile contraventionale prevazute la 221^3 se aplica, dupa caz, persoanelor fizice sau persoanelor juridice. În cazul asocierilor si al altor entitati fara personalitate juridica, sanctiunile se aplica reprezentantilor acestora. (3) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la art. 221^3, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal. Art. 221^5. Dispozitii aplicabile Contraventiilor prevazute la art. 221^3 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.“ 77. La articolul 250, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Scutirea de impozit prevazuta la alin. (1) pct. 10–13 se aplica pentru perioada pentru care proprietarul mentine afectatiunea de interes public.“ 78. La articolul 253, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(6) În cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata, cota impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti intre: a) 10% si 20% pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta; b) 30% si 40% pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinta.“ 79. La articolul 253, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu urmatorul cuprins: „(6^1) Cota impozitului pe cladiri prevazuta la alin. (6) se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice, pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. Fac exceptie cladirile care au fost amortizate potrivit legii, in cazul carora cota impozitului pe cladiri este cea prevazuta la alin. (2).“ 80. La articolul 253, dupa alineatul (8) se introduc doua noi alineate, alineatele (9) si (10), cu urmatorul cuprins: „(9) Cota de impozit pentru cladirile cu destinatie turistica ce nu functioneaza in cursul unui an calendaristic este de minimum 5% din valoarea de inventar a cladirii, stabilita prin hotarare a consiliului local. (10) Sunt exceptate de la prevederile alin. (9) structurile care au autorizatie de construire in perioada de valabilitate, daca au inceput lucrarile in termen de cel mult 3 luni de la data emiterii autorizatiei de construire.“ 81. La articolul 254, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu urmatorul cuprins: „(6^1) Declararea cladirilor pentru stabilirea impozitului aferent nu este conditionata de inregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru si publicitate imobiliara.“ 82. La articolul 254, alineatul (7) se abroga. 83. La articolul 254, dupa alineatul (7) se introduc doua noi alineate, alineatele (8) si (9), cu urmatorul cuprins: „(8) Atat in cazul persoanelor fizice, cat si in cazul persoanelor juridice, pentru cladirile construite potrivit Legii nr. 50/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, data dobandirii cladirii se considera dupa cum urmeaza: a) pentru cladirile executate integral inainte de expirarea termenului prevazut in autorizatia de construire, data intocmirii procesului-verbal de receptie, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data terminarii efective a lucrarilor; b) pentru cladirile executate integral la termenul prevazut in autorizatia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea intocmirii procesului-verbal de receptie in termenul prevazut de lege; c) pentru cladirile ale caror lucrari de constructii nu au fost finalizate la termenul prevazut in autorizatia de construire si pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilitatii autorizatiei, in conditiile legii, la data expirarii acestui termen si numai pentru suprafata construita desfasurata care are elementele structurale de baza ale unei cladiri, in speta pereti si acoperis. Procesul-verbal de receptie se intocmeste la data expirarii termenului prevazut in autorizatia de construire, consemnandu-se stadiul lucrarilor, precum si suprafata construita desfasurata in raport cu care se stabileste impozitul pe cladiri. (9) Declararea cladirilor in vederea impunerii si inscrierea acestora in evidentele autoritatilor administratiei publice locale reprezinta o obligatie legala a contribuabililor care detin in proprietate aceste imobile, chiar daca ele au fost executate fara autorizatie de construire.“ 84. La articolul 259, alineatul (6^1) se abroga. 85. La articolul 264, alineatul (5) se abroga. 86. La articolul 279, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(2) Pentru sederea intr-o unitate de cazare, consiliul local instituie o taxa hoteliera in cota de 1% din valoarea totala a cazarii/tariful de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, care se incaseaza de persoanele juridice prin intermediul carora se realizeaza cazarea, odata cu luarea in evidenta a persoanelor cazate.“ 87. Dupa articolul 283 se introduce un nou articol, articolul 283^1, cu urmatorul cuprins: „Art. 283^1. Contracte de fiducie În cazul persoanelor fizice si juridice care incheie contracte de fiducie conform Codului civil, impozitele si taxele locale aferente masei patrimoniale fiduciare transferate in cadrul operatiunii de fiducie sunt platite de catre fiduciar la bugetele locale ale unitatilor admininistrativ-teritoriale unde sunt inregistrate bunurile care fac obiectul operatiunii de fiducie, cu respectarea prevederilor prezentului titlu, incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a fost incheiat contractul de fiducie.“ 88. La articolul 285, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(2) Impozitul pe cladiri si impozitul pe terenurile acestora se reduc cu 50% pentru acele imobile situate pe litoralul Marii Negre detinute de persoane juridice si care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice pe o durata de minimum 6 luni in cursul unui an calendaristic.“ 89. La articolul 286, dupa alineatul (7) se introduc doua noi alineate, alineatele (8) si (9), cu urmatorul cuprins: „(8) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri sau o reducere a acestuia pe o perioada de minimum 7 ani, cu incepere de la data de intai ianuarie a anului fiscal urmator finalizarii lucrarilor de reabilitare, pentru proprietarii apartamentelor din blocurile de locuinte si ai imobilelor care au executat lucrari de interventie pe cheltuiala proprie, pe baza procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, intocmit in conditiile legii, prin care se constata realizarea masurilor de interventie recomandate de catre auditorul energetic in certificatul de performanta energetica sau, dupa caz, in raportul de audit energetic, astfel cum este prevazut in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 158/2011. (9) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri/taxei pe cladiri pe o perioada de 5 ani consecutivi, cu incepere de la data de intai ianuarie a anului fiscal urmator in care a fost efectuata receptia la terminarea lucrarilor, pentru proprietarii care executa lucrari in conditiile Legii nr. 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor.“ 90. La articolul 296 ^18, alineatul (9) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(9) Contributiile sociale individuale calculate si retinute potrivit alin. (1) se vireaza la bugetele si fondurile carora le apartin pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza sau pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se datoreaza, dupa caz, impreuna cu contributia angajatorului ori a persoanelor asimilate angajatorului datorata potrivit legii.“ 91. La articolul 296 ^19, dupa alineatul (1) se introduc opt noi alineate, alineatele (1^1)–(1^8), cu urmatorul cuprins: „(1^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), platitorii de venituri din salarii si asimilate salariilor prevazuti la art. 58 alin. (2), in calitate de angajatori sau de persoane asimilate angajatorului, depun trimestrial Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate aferenta fiecarei luni a trimestrului, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului. (1^2) Depunerea trimestriala a declaratiei prevazute la alin. (1) consta in completarea si depunerea a cate unei declaratii pentru fiecare luna din trimestru. (1^3) Numarul mediu de salariati se calculeaza ca medie aritmetica a numarului de salariati din declaratiile prevazute la alin. (1) depuse pentru fiecare luna din anul anterior. (1^4) Pentru persoanele si entitatile prevazute la alin. (1^1), venitul total se stabileste pe baza informatiilor din situatiile financiare ale anului anterior. (1^5) Persoanele si entitatile prevazute la alin. (1^1) pot opta pentru depunerea Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate in conditiile alin. (1), daca depun declaratia privind optiunea pana la data de 31 ianuarie inclusiv. (1^6) Persoanele si entitatile prevazute la alin. (1^1) care au optat pentru depunerea declaratiei in conditiile alin. (1) pot trece la regimul de declarare prevazut la alin. (1^1) incepand cu luna ianuarie a anului pentru care s-a depus optiunea. (1^7) Persoanele si entitatile prevazute la alin. (1^1), cu exceptia persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale si persoanelor fizice care exercita profesii libere, precum si a asocierilor fara personalitate juridica constituite intre persoane fizice care, potrivit legii, folosesc personal angajat, care se infiinteaza in cursul anului, aplica regimul trimestrial de declarare incepand cu anul infiintarii daca, odata cu declaratia de inregistrare fiscala, declara ca in cursul anului estimeaza un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv si, dupa caz, urmeaza sa realizeze un venit total de pana la 100.000 euro. (1^8) Ori de cate ori in cursul trimestrului inceteaza calitatea de asigurat a unei persoane, platitorii de venituri din salarii si asimilate salariilor prevazuti la art. 58 alin. (2), in calitate de angajatori sau de persoane asimilate angajatorului, depun declaratia prevazuta la alin. (1) pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a intervenit incetarea calitatii de asigurat. În acest caz, declaratia/declaratiile aferenta/aferente perioadei ramase din trimestru se depune/se depun pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului. În cazul in care incetarea calitatii de asigurat are loc in luna a doua a trimestrului, se vor depune atat declaratia pentru prima luna a trimestrului, cat si cea pentru luna a doua, urmand ca dupa incheierea trimestrului sa se depuna numai declaratia pentru luna a treia.“ 92. La articolul 296 ^19, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(4) Declaratia prevazuta la alin. (1) se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanta, pe portalul e-Romania, iar declaratia privind optiunea se depune pe suport hartie, la sediul autoritatii fiscale competente.“ Art. II (1) Prevederile art. I se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2012, cu urmatoarele exceptii: a) prevederile pct. 8, 10, 13, 19, 20, 39, 42, 44, 47, 51, 53–64, 67, 68, 70–72 si 74 se aplica incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei ordonante; b) prevederile pct. 25, 90 si 91 se aplica incepand cu veniturile aferente lunii octombrie a anului 2011; c) prevederile pct. 41 se aplica incepand cu declaratia recapitulativa aferenta lunii august a anului 2011. (2) Prevederile art. I pct. 4, 40, 82, 84 si 85 intra in vigoare la 15 zile de la data publicarii prezentei ordonante in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (3) Prevederile art. I pct. 2, 9, 21, 34–36 si 87 intra in vigoare la data intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata. (4) Prevederile art. I pct. 89 se aplica incepand cu data de 1 octombrie 2011. (5) Persoanele si entitatile prevazute la art. 296 ^19 alin. (1^1) pot opta pentru depunerea Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate in conditiile art. 296 ^19 alin. (1), daca depun declaratia privind optiunea pana la data de 25 septembrie 2011 inclusiv. (6) Impozitul pe profit datorat pentru anul 2011 se declara si se plateste potrivit prevederilor titlului II aplicabile pana la data de 31 decembrie 2011. Art. III (1) Antrepozitarii autorizati care la data de 1 ianuarie 2012 detin autorizatii valabile au obligatia de a se conforma prevederilor art. 206 ^22 alin. (3) lit. h) si i), ale art. 206 ^23 alin. (1) lit. h), precum si ale art. 206 ^54 alin. (4^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pana la data de 31 ianuarie 2012 inclusiv. (2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage revocarea autorizatiilor de antrepozit fiscal. Art. IV (1) Persoanele fizice nerezidente care au indeplinit conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutivi, pana la 31 decembrie 2011, vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu anul 2012. (2) Persoanele fizice nerezidente care au indeplinit conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) in perioada 2010–2011, respectiv in anul 2011 vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu anul 2012. Art. V La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se abroga prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 493 din 11 iulie 2011, precum si cele ale art. 27^1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 155 din 12 martie 2009, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 158/2011. Art. VI Începand cu data de 1 ianuarie 2012 se abroga: a) art. II din Legea nr. 88/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 411 din 10 iunie 2011; b) art. 9 alin. (1^1) din Ordonanta Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 568 din 1 august 2002, cu modificarile si completarile ulterioare; c) art. 69 din Legea nr. 38/2003 privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 45 din 28 ianuarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. VII Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta ordonanta, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dupa aprobarea prin lege a prezentei ordonante, dandu-se textelor o noua numerotare. Art. VIII 2 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordarii esalonarilor la plata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 200 din 22 martie 2011, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „ARTICOLUL 1 Instituirea posibilitatii acordarii esalonarii la plata pentru obligatiile fiscale administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala Pentru obligatiile fiscale administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu exceptia celor prevazute la art. 17^1, organele fiscale competente definite potrivit art. 33 sau 36, dupa caz, din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Cod de procedura fiscala , pot acorda, la cererea contribuabilului, inlesniri sub forma esalonarii la plata pe o perioada de cel mult 5 ani, in conditiile prezentei ordonante de urgenta.“ 2. La articolul 2, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins: „(2) În scopul aplicarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta, asocierile fara personalitate juridica care, potrivit legii, au calitatea de contribuabil sunt asimilate persoanelor juridice.“ 3. La articolul 3 alineatul (2), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „c) obligatiile fiscale administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala exigibile dupa data eliberarii certificatului de atestare fiscala;“. 4. La articolul 3, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins: „(2^1) Esalonarea la plata nu se acorda pentru obligatiile fiscale stabilite prin acte administrative fiscale care, la data eliberarii certificatului de atestare fiscala, sunt suspendate in conditiile art. 14 sau 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. În cazul in care suspendarea executarii actului administrativ fiscal inceteaza dupa data comunicarii deciziei de esalonare, obligatiile fiscale de plata se comunica contribuabilului printr-o instiintare de plata.“ 5. La articolul 3, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins: „(4) În sensul prezentei ordonante de urgenta, exigibilitatea obligatiilor fiscale este cea prevazuta la art. 116 alin. (5) din Codul de procedura fiscala.“ 6. La articolul 6, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins: „(5) În cazul in care in perioada dintre data eliberarii certificatului de atestare fiscala si data comunicarii deciziei de esalonare la plata contribuabilul efectueaza plati in conturile bugetare aferente tipurilor de creante fiscale ce fac obiectul esalonarii la plata, se sting mai intai obligatiile exigibile in aceasta perioada si apoi obligatiile cuprinse in certificatul de atestare fiscala in conditiile art. 17 alin. (2) sau (3), dupa caz.“ 7. La articolul 9, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins: „(1^1) Prin acordul de principiu organul fiscal stabileste perioada de esalonare, data pana la care este valabila garantia in cazul in care aceasta este constituita sub forma scrisorii de garantie bancara, precum si cuantumul garantiei, cu mentionarea sumelor esalonate la plata, a dobanzilor datorate pe perioada de esalonare la plata si a procentului prevazut la alin. (9), corespunzator perioadei de esalonare.“ 8. La articolul 9, alineatele (9), (11) si (13) se modifica si vor avea urmatorul cuprins: „(9) Garantiile constituite sub formele prevazute la alin. (2) trebuie sa acopere sumele esalonate la plata, dobanzile datorate pe perioada esalonarii la plata, plus un procent de pana la 32% din sumele esalonate la plata, in functie de perioada de esalonare la plata astfel: a) pentru esalonari de la 13 la 24 de luni, procentul este de 8%; b) pentru esalonari de la 25 la 36 de luni, procentul este de 16%; c) pentru esalonari de la 37 la 48 de luni, procentul este de 24%; d) pentru esalonari de la 49 la 60 de luni, procentul este de 32%. ………. (11) Prin exceptie de la prevederile alin. (9), in situatia in care bunurile sunt ipotecate/gajate in favoarea altor creditori, garantiile constituite sub forma prevazuta la alin. (2) lit. c) trebuie sa acopere valoarea pentru care s-a constituit ipoteca/gajul, precum si sumele esalonate la plata, dobanzile datorate pe perioada esalonarii la plata, plus un procent de pana la 32% din sumele esalonate la plata, in functie de perioada de esalonare la plata. ………. (13) Pentru obligatiile fiscale esalonate la plata, precum si cele care fac obiectul amanarii la plata potrivit art. 17^1, de pana la 5.000 lei in cazul persoanelor fizice si, respectiv, 20.000 lei in cazul persoanelor juridice, nu este necesara constituirea de garantii.“ 9. La articolul 9, alineatul (17) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(17) La cererea contribuabilului, organul fiscal competent poate executa garantia constituita sub formele prevazute la alin. (2) lit. a) si c) sau poate aproba valorificarea bunurilor potrivit intelegerii partilor in conditiile art. 160 din Codul de procedura fiscala, in situatia in care se stinge intreaga suma esalonata la plata.“ 10. La articolul 10 alineatul (1), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „b) sa se achite, potrivit legii, obligatiile fiscale stabilite de organul fiscal competent prin decizie, cu termene de plata incepand cu data comunicarii deciziei de esalonare la plata. Esalonarea la plata isi mentine valabilitatea si daca aceste obligatii sunt achitate in cel mult 30 de zile de la termenul de plata prevazut de lege sau pana la finalizarea perioadei de esalonare la plata in situatia in care termenul de 30 de zile se implineste dupa aceasta data;“. 11. La articolul 10 alineatul (1), dupa litera b) se introduce o noua litera, litera b^1), cu urmatorul cuprins: „b^1) sa se achite diferentele de obligatii fiscale stabilite prin declaratii rectificative in termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii declaratiei;“. 12. La articolul 10 alineatul (1), dupa litera g) se introduce o noua litera, litera g^1), cu urmatorul cuprins: „g^1) sa se achite, in termen de cel mult 30 de zile de la data comunicarii instiintarii de plata, obligatiile fiscale stabilite in acte administrative fiscale ce au fost suspendate in conditiile art. 14 sau 15 din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, si pentru care suspendarea executarii actului administrativ fiscal a incetat dupa data comunicarii deciziei de esalonare la plata;“. 13. La articolul 14, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) În situatia in care deconturile cu suma negativa de TVA cu optiune de rambursare nu sunt solutionate pana la finalizarea esalonarii la plata, organul fiscal competent executa garantiile constituite sub formele prevazute la art. 9 alin. (2) lit. a) si b) in contul obligatiilor marcate, pana la emiterea deciziei de finalizare a esalonarii. În acest caz data stingerii obligatiilor marcate este termenul prevazut de lege pentru depunerea decontului cu suma negativa de TVA cu optiune de rambursare. În cazul garantiilor constituite sub forma de bunuri potrivit art. 9 alin. (2) lit. c) si d), acestea se elibereaza dupa solutionarea deconturilor. Garantiile constituite sub formele prevazute la art. 9 alin. (2) lit. c) si d) se executa in situatia in care dupa solutionarea deconturilor au ramas nestinse obligatii fiscale.“ 14. La articolul 15, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(1) Pentru sumele care fac obiectul esalonarii la plata a obligatiilor fiscale, precum si pentru obligatiile prevazute la art. 10 alin. (1) lit. a)–b^1) si d)–h) nu incepe sau se suspenda, dupa caz, procedura de executare silita, de la data comunicarii deciziei de esalonare la plata. În cazul obligatiilor prevazute la art. 10 alin. (1) lit. f) executarea silita se suspenda dupa comunicarea somatiei.“ 15. La articolul 17, alineatele (4) si (5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins: „(4) Contribuabilul poate plati anticipat, partial sau total, sumele cuprinse in graficul de esalonare la plata. În acest caz, contribuabilul notifica organului fiscal, prin cerere, intentia de a stinge anticipat aceste sume. În cazul achitarii anticipate partiale, organul fiscal competent instiinteaza contribuabilul, pana la urmatorul termen de plata din graficul de esalonare, cu privire la stingerea sumelor datorate in contul urmatoarelor rate de esalonare aprobate pana la concurenta cu suma achitata. (5) În situatia in care se sting anticipat mai mult de 3 rate din graficul de esalonare la plata, organul fiscal competent, din oficiu, reface graficul de esalonare, pana la urmatorul termen de plata a ratelor, cu respectarea perioadei de esalonare aprobate. În acest caz, ratele ce fac obiectul stingerii anticipate sunt exigibile la data platii sau la data emiterii deciziei de rambursare, dupa caz. Noul grafic de esalonare se comunica contribuabilului prin decizia organului fiscal.“ 16. Dupa articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 17^1, cu urmatorul cuprins: „ARTICOLUL 17^1 Amanarea la plata a penalitatilor de intarziere (1) Pe perioada esalonarii la plata, penalitatile de intarziere, aferente obligatiilor fiscale esalonate, se amana la plata prin decizie care se comunica contribuabilului odata cu decizia de esalonare la plata. (2) Garantiile prevazute la art. 9 alin. (9)–(11) trebuie sa acopere si penalitatile de intarziere, precum si majorarile de intarziere amanate la plata. (3) În situatia in care esalonarea la plata se finalizeaza in conditiile art. 10 alin. (4), penalitatile de intarziere, precum si majorarile de intarziere amanate la plata se anuleaza prin decizie care se comunica contribuabilului odata cu decizia de finalizare a esalonarii la plata. (4) Pierderea valabilitatii esalonarii la plata atrage pierderea valabilitatii amanarii la plata a penalitatilor de intarziere si a majorarilor de intarziere. În acest caz, odata cu decizia de constatare a pierderii valabilitatii esalonarii la plata se comunica contribuabilului si decizia de pierdere a valabilitatii amanarii la plata a penalitatilor de intarziere si a majorarilor de intarziere. (5) În situatia in care esalonarea la plata isi pierde valabilitatea in conditiile art. 13, garantiile se executa si in contul penalitatilor de intarziere si majorarilor de intarziere amanate la plata.“ Art. IX (1) Prevederile art. VIII intra in vigoare la 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei ordonante. (2) Prevederile art. VIII pct. 6 se aplica platilor efectuate dupa data intrarii in vigoare a art. VIII. (3) Prevederile art. VIII pct. 8 se aplica si cererilor de acordare a esalonarii la plata in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a art. VIII, inclusiv in situatia in care a fost emis acordul de principiu. În cazul in care organul fiscal a emis acordul de principiu, in termen de maximum 5 zile de la data intrarii in vigoare a art. VIII, emite, din oficiu, un nou acord de principiu. (4) Prevederile art. VIII pct. 16 se aplica si esalonarilor la plata existente in curs la data intrarii in vigoare a art. VIII, precum si unui procent de 50% din majorarile de intarziere, reprezentand componenta de penalitate a acestora, aferente obligatiilor fiscale esalonate. În acest caz, organul fiscal, in termen de cel mult 15 zile de la data primului termen din graficul de esalonare, reface graficul de esalonare pe care il comunica contribuabilului. Pana la data refacerii graficului de esalonare, ratele datorate sunt cele din graficul de esalonare existent. Art. X Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiara a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 413 din 17 iunie 2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 362/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. La articolul 8, litera i) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „i) sumele necesare pentru finantarea cheltuielilor efectuate de beneficiari, altii decat cei prevazuti la art. 5 alin. (1)–(3), conform prevederilor cadrului legal national si autorizate de Autoritatea de management, dar care ulterior nu sunt considerate eligibile in relatia cu Comisia Europeana, altele decat cele prevazute la lit. c).“ 2. La articolul 9, litera j) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „j) sumele necesare pentru finantarea cheltuielilor efectuate de beneficiari, altii decat cei prevazuti la art. 5 alin. (1)–(3), conform prevederilor cadrului legal national si autorizate de Autoritatea de management, dar care nu sunt considerate eligibile in relatia cu Comisia Europeana, altele decat cele prevazute la lit. c).“ 3. La articolul 10, litera e) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „e) sumele necesare pentru finantarea cheltuielilor efectuate de beneficiari, altii decat cei prevazuti la art. 5 alin. (1)–(3), conform prevederilor cadrului legal national si autorizate de Autoritatea de management, dar care nu sunt considerate eligibile in relatia cu Comisia Europeana, altele decat cele prevazute la lit. a).“ 4. La articolul 15 alineatul (1), litera g) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „g) societati comerciale care au calitatea de furnizori de formare profesionala si care desfasoara activitati scutite de taxa pe valoarea adaugata, fara drept de deducere, conform prevederilor art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;“. 5. La articolul 17, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Beneficiarii au obligatia restituirii integrale sau partiale a prefinantarii acordate in cazul proiectelor pentru care acestia nu justifica prin cereri de rambursare utilizarea acesteia, conform termenelor si conditiilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.“ 6. Dupa articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 17^1, cu urmatorul cuprins: „Art. 17^1 (1) Pentru sumele acordate ca prefinantare si nejustificate potrivit art. 17 alin. (3), autoritatile de management notifica beneficiarii cu privire la obligatia restituirii acestora. (2) În cazul in care beneficiarii nu restituie autoritatilor de management/Autoritatii de certificare si plata sumele prevazute la alin. (1), in termen de 15 zile de la data comunicarii notificarii, acestea emit decizii de recuperare a prefinantarii, prin care se individualizeaza sumele de restituit exprimate in moneda nationala. Decizia constituie titlu de creanta si cuprinde elementele actului administrativ fiscal prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. În titlul de creanta se indica si contul in care beneficiarul trebuie sa efectueze plata. (3) Titlul de creanta prevazut la alin. (2) se transmite debitorului in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii. (4) Împotriva titlului de creanta se poate formula contestatie in termen de 30 de zile de la data comunicarii, care se depune la autoritatea publica emitenta a titlului de creanta contestat si nu este supusa taxelor de timbru. (5) Introducerea contestatiei pe calea administrativa nu suspenda executarea titlului de creanta. (6) Debitorii au obligatia efectuarii platii sumelor stabilite prin Decizia de recuperare a prefinantarii, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia. (7) Titlul de creanta constituie titlu executoriu la implinirea termenului prevazut la alin. (6). (8) Debitorul datoreaza pentru neachitarea la termen a obligatiilor stabilite prin titlul de creanta o dobanda care se calculeaza prin aplicarea ratei dobanzii datorate la soldul ramas de plata din contravaloarea in lei a sumelor prevazute la alin. (1), din prima zi de dupa expirarea termenului de plata stabilit in conformitate cu prevederile alin. (6) pana la data stingerii acesteia. (9) În cazul nerecuperarii sumelor stabilite conform prevederilor alin. (1), la expirarea termenului de 30 de zile de la data comunicarii Deciziei de recuperare a prefinantarii, autoritatile de management comunica titlurile executorii impreuna cu dovada comunicarii acestora organelor fiscale competente din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care vor efectua procedura de executare silita, precum si procedura de compensare potrivit titlului VIII din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. (10) Recuperarea sumelor stabilite conform prevederilor alin. (1) prin executare silita, in temeiul titlurilor executorii, se efectueaza in conturile indicate de organele fiscale competente. Sumele recuperate prin executare silita, precum si sumele stinse prin compensare se vireaza de indata de catre organele fiscale in conturile indicate in titlul de creanta. (11) În vederea incasarii de la debitor a dobanzii prevazute la alin. (8), autoritatile de management care au emis Decizia de recuperare a prefinantarii au obligatia de a calcula cuantumul acesteia si de a emite Decizia de stabilire a dobanzii, care constituie titlu de creanta si se comunica debitorului. Dispozitiile alin. (9) sunt aplicabile in mod corespunzator. (12) Rata dobanzii datorate este rata dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei in vigoare la data comunicarii Deciziei de recuperare a prefinantarii. (13) Sumele reprezentand dobanzi datorate pentru neachitarea la termen a obligatiilor prevazute in titlul de creanta se vireaza conform prevederilor alin. (10) si se utilizeaza pentru continuarea finantarii programului operational. (14) Acolo unde prezenta ordonanta de urgenta nu dispune, dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator.“ Art. XI (1) Pentru obligatiile fiscale restante la 31 august 2011, penalitatile de intarziere se anuleaza sau se reduc, astfel: a) penalitatile de intarziere se anuleaza daca obligatiile principale si dobanzile aferente acestora se sting prin plata voluntara sau compensare pana la 31 decembrie 2011; b) penalitatile de intarziere se reduc cu 50% daca obligatiile principale si dobanzile aferente acestora se sting prin plata voluntara sau compensare pana la 30 iunie 2012. (2) Pentru dobanzile datorate pana la data stingerii si stabilite prin decizii comunicate dupa aceasta data, conditia se considera indeplinita daca dobanzile se sting pana la termenul de plata prevazut la art. 111 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. (3) În cazul prevazut la alin. (1), se desfiinteaza, total sau partial, chiar daca impotriva acestora s-au exercitat ori nu cai de atac, actele administrative fiscale sau titlurile executorii prin care s-au stabilit creante fiscale accesorii aferente creantelor fiscale principale, stinse potrivit alin. (1). (4) Prevederile alin. (1)–(3) se aplica in mod corespunzator si pentru o cota de 50% din majorarile de intarziere, reprezentand componenta de penalitate a acestora, aferente obligatiilor fiscale stinse prin plata sau compensare. Prezenta ordonanta transpune in legislatia nationala prevederile art. 2 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura si ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 176 din 5 iulie 2011. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemneaza: Ministrul finantelor publice, Gheorghe Ialomitianu Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale, Laurentiu Sebastian Lazaroiu Ministrul sanatatii, Ritli Ladislau Ministrul administratiei si internelor, Constantin-Traian Igas 1. Conform articolului II din prezenta ordonanta prevederile prezentului articol vor intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2012, cu exceptia: punctelor 8, 10, 13, 19, 20, 39, 42, 44, 47, 51, 53–64, 67, 68, 70–72 si 74 care vor intra in vigoare la data de 5 septembrie 2011; punctelor 4, 40, 82, 84 si 85 care vor intra in vigoare la data de 17 septembrie 2011; punctele 2, 9, 21, 34–36, 87 si 89 care vor intra in vigoare la data de 1 octombrie 2011. ↩ 2. Conform articolului IX din prezenta ordonanta prevederile prezentului articol vor intra in vigoare la data de 17 septembrie 2011. ↩
Román Kormány, 2009-2011 Reformok
Mãsuri pentru sprijinirea firmelor care angajeazã şomeri, tineri sau persoane vulnerabile - Subvenţii acordate angajatorilor care încadreazã în muncã şomeri în vârstã de peste 45 ani sau şomeri care sunt pãrinţi unici susţinãtori ai familiilor monoparentale. * Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadã de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadã nedeterminatã. * Subvenţia acordatã angajatorilor: 500 lei/lunã/persoanã angajatã, maxim 12 luni. * Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani. * 11.545 persoane beneficiare pânã la 31 iulie 2011 (14.650 estimaţi pentru 2011) - Subvenţii acordate angajatorilor care încadreazã în muncã şomeri care mai au 3 ani pânã la pensionare. * Angajatorii beneficiazã lunar, timp de maximum 3 ani, de o subvenţie de 500 lei. * 126 persoane beneficiare pânã la 31 iulie 2011 (din 315 estimaţi pentru 2011) - Firmele care angajeazã pe perioadã nedeterminatã persoane cu handicap beneficiazã lunar de 500 lei, timp de 12 luni. * Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani. * 125 persoane beneficiare pânã la 31 iulie 2011 (din 250 estimaţi pentru 2011) - Pentru aceste 3 mãsuri: * Buget 2011: 68,7 mil. lei – în primele 7 luni ale anului au fost cheltuite 44,2 mil. lei. - Subvenţii acordate angajatorilor care încadreazã în muncã tinerii absolvenţi * Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadã de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadã nedeterminatã. * Subvenţia se acordã timp de 12 luni (18 luni în situaţia absovenţilor-persoane cu handicap), perioadã în care beneficiazã lunar şi de o sumã diferenţiatã în funcţie de nivelul studiilor: - 500 lei pentru nivelul de pregãtire primar şi gimnazial; - 600 lei pentru nivelul de pregãtire liceu şi post-liceal; - 750 lei pentru nivelul universitar. * Angajatorul este obligat sã menţinã în activitate angajatul 2 ani dupã finalizarea subvenţiei. * Buget alocat în 2011: 93,75 mil. lei. * 3.469 persoane beneficiare pânã la 31 iulie 2011 (10.290 estimaţi pentru anul 2011) - Încurajarea uceniciei şi angajarea tinerilor pe perioada vacanţelor * 250 lei/lunã pentru angajatori şi contravaloarea lunarã a serviciilor de instruire teoreticã a ucenicului, fãrã a depãşi 100 lei lunar. * 250 lei/lunã pe student/elev angajat pe perioada vacanţelor, pentru cel mult 60 zile lucrãtoare într-un an calendaristic. * Buget alocat în 2011: 457 mii lei. * 626 tineri au fost angajaţi pe perioada vacanţei pânã la 31 iulie 2011 Stimularea investiţiilor publice - Creşterea alocãrilor bugetare pentru investiţii publice: * în anul 2008: 6,3% din PIB (32,6 mld. lei) * în anul 2011: 6,6% din PIB (36,06 mld. lei) - România este a doua ţarã din UE, dupã Polonia, cu cele mai mari alocãri bugetare pentru investiţii (Eurostat, 2010). - Adoptarea legii Parteneriatului Public-Privat * Avantaje ale PPP - Diverse surse de finanţare privatã pentru proiecte publice. - Creşterea eficienţei ca urmare a managementului privat al proiectelor. - Reducerea costurilor pentru administraţiile locale şi centrale. Stimularea investiţiilor private a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat Primul pilon: proiecte mari de investiţii - Beneficiari la 5 septembrie 2011: 20 proiecte de investiţii în valoare de 1.173,5 mil. euro, carecreazã 6.301 noi locuri de muncã. Ajutorul de stat aprobat: 312,2 mil. euro: - Ajutoare de stat pentru investiţiile de peste 100 mil. euro, care angajeazã peste 500 de salariaţi.Exemple: * Proiectul de eficientizare energeticã Turceni. Investiţia se ridicã la 296,5 mil. euro, din care 36 mil. euro reprezintã ajutor de stat. * Fabrica de anvelope Pirelli Tyres Romania la Slatina. Valoarea investiţiei este de 159 mil. euro, din care 28,1 mil. euro reprezintã ajutor de stat. - Susţinerea proiectelor mari de investiţii prin acordarea de ajutoare de stat pentru cele de minimum 5 mil. euro şi care angajeazã minimum 50 de salariaţi. Exemple: * Renault Techonolgie, Aaylex Prod, Delphi Diesel Systems, Automobile DACIA Piteşti, Premium Aerotec, LUFKIN Industries, REMAR, International Automotive Components, Toro Manufacturing Sales, Palace Sinaia, Rombat Bistriţa, Styria Arcuri, Gral Medical, Honeywell, Metale International, Altius International Al doilea pilon: susţinerea IMM-urilor - Programul Mihail Kogãlniceanu pentru finanţarea IMM-urilor * 1040 aplicanţi pânã la data de 20 septembrie 2011 * Subvenţionarea a maximum 70% din rata dobânzii aferentã creditului, dar nu mai mult de 6,5% pe an * Garanţii de stat pentru maximum 80% din valoarea creditului, dar garanţia nu poate depãşi 100.000 lei * Programul se deruleazã online pentru diminuarea birocraţiei * Buget total maxim al subvenţiei (2011-2013): 165 mil. lei - 2011: 24 mil. lei – 4.000 beneficiari potenţiali - 2012: 70 mil. lei – 2.000 beneficiari potenţiali - 2013: 71 mil. lei – 2.000 beneficiari potenţiali * Fond de garantare plafonat la 400 mil. lei. * Linia de credit deschisã nu poate depãşi: - 125.000 lei/an/beneficiar - 30% sau 50% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni pentru beneficiarii cu alte linii de credit deschise, respectiv beneficiarii care nu au alte linii de credit - Ajutoare de minimis * Beneficiari: 905 IMM-uri au beneficiat de acorduri de principiu pentru finanţare în 2008 - 2010: s-au efectuat plãţi în valoare de 192 mil. lei. - Sprijinirea dezvoltãrii antreprenoriatului feminin prin programul naţional multianual (2005-2012) pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM-urilor * Buget alocat în 2011: 500.000 de lei * Beneficiari: 240 doamne au urmat cursul de formare antreprenorialã. - Credit pentru femei antreprenor – EximBank * Linie de credite cu dobândã subvenţionatã pentru IMM-urile care au femei ca acţionari majoritari sau sunt administrate de femei care au şi calitatea de acţionar. * Dobândã: 5 puncte procentuale sub dobândã pieţei (ajutor de minimis) * Valoare credit: maximum 100.000 euro Al treilea pilon: microîntreprinderi - Programul „Start” pentru dezvoltarea abilitãţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare * Destinat microîntreprinderilor cu o vechime mai micã de 2 ani. * Alocaţie financiarã nerambursabilã: maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investiţii, dar nu mai mult de 100.000 lei/beneficiar * Bugetul alocat: 10 mil. lei ( cu aprox. 30% mai mare faţã de 2010). * Etapa I: 800.000 lei – workshop-uri de pregãtire antreprenorialã (8 locaţii) * Etapa a II-a: 9,2 mil. lei – finanţarea planurilor de afaceri prin alocaţie financiarã nerambursabilã, în limita bugetului alocat. * Beneficiari: 100 firme (din 416 firme aplicante) - Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri * Se acordã fonduri nerambursabile de pânã la 10.000 euro, dar nu mai mult de 50% din valoarea planului de afaceri. De fondurile nerambursabile poate beneficia atât tânãrul care obţine credit, cât şi tânãrul care cofinanţeazã planul de afaceri din surse proprii. * Fondul Naţional de Garantare oferã garanţii pentru creditele necesare realizãrii planului de afaceri, în proporţie 80% din valoarea creditului, dar nu mai mult de 80.000 euro. * Noul angajator este scutit de la plata contribuţiilor de asigurãri sociale pentru maximum 4 angajaţi, dar este obligat sã angajeze cel puţin 2 persoane. * În cadrul programului au fost depuse 1.201 dosare; dintre acestea, 544 dosare au fost avizate (din 786 dosare evaluate) – pânã la 12 septembrie 2011. * Pânã la 15 septembrie 2011 au fost înregistrate la Oficiile Naţionale ale Registrului Comerţului 4888 firme – 3221 dintre acestea sunt în momentul de faţã înmatriculate. * Cele mai multe firme au fost înregistrate în Bucureşti (591) şi Cluj (376), urmate de judeţele Braşov (244), Dolj (213), Timiş (190). - Programul Naţional multianual 2002 – 2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri. * Buget alocat şi cheltuit în 2010: 2,9 mil. lei (grad implementare 100%) * Buget alocat în 2011: 6,15 mil. lei, dublu faţã de bugetul alocat în 2010 * 3 incubatoare înfiinţate în 2006 - Alba Iulia – 13 firme incubate (86 locuri de muncã create) - Braşov – 17 firme incubate (37 locuri de muncã create) - Sfântu Gheorghe – 17 firme incubate (48 locuri de muncã create) * 2 incubatoare înfiinţate în 2010 - Tg-Mureş – 20 firme incubate - Mangalia – 8 firme incubate * 1 incubator înfiinţat în 2011 pânã în prezent: Bacãu * 4 incubatoare pânã la sfârşitul anului 2011: Timişoara, Satu Mare, Câmpia Turzii, Dorohoi. b) Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat - Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare şi Contragarantare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii * Beneficiari: 23.8000 garanţii în valoare de peste 1,3 mld. euro, ceea ce a dus la crearea şi/sau menţinerea a peste 239.000 locuri de muncã în perioada 2009 – august 2011. - Oferirea de garanţii guvernamentale de 80% din valoarea creditului pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia româneascã, pentru maximum 4 ani * Beneficiari: s-au acordat în anul 2010 garanţii în valoare de aprox. 19 mil. lei pentru implementarea unor proiecte de investiţii în sumã de aprox. 450 mil. lei Plafonul total al garanţiilor ce pot fi emise în 2011 se ridicã la 300 mil. euro. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltãrii durabile - Programul de creştere a competitivitãţii produselor industriale * Criteriu de eligibilitate: sã nu fi beneficiat în ultimii 2 ani fiscali şi în anul fiscal în curs, de ajutor de minimis, care, cumulat cu suma solicitatã în proiect, sã depãşeascã echivalentul în lei a 200.000 euro * Fonduri alocate pentru anul 2011: 15,102 mil. lei * Contracte în derulare în 2011: 39 * Proiecte depuse şi acceptate în 2011: 23 - Programul de dezvoltare şi modernizare a activitãţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţã * Criterii de eligibilitate: cifrã de afaceri anualã netã de max. 50 mil. euro/ active totale care nu depãşesc 43 mil. euro şi maxim 250 salariaţi. * Buget alocat în 2011: 7 mil. lei, cu 40% mai mare faţã de anul 2010. * Beneficiari: 1851 firme au depus 686 proiecte, din care 75 au fost deja acceptate (restul fiind în proces de evaluare) - Programul Rabla * Beneficiari pânã la 16 septembrie 2011: - 92.000 maşini vechi colectate - 20.400 maşini noi cumpãrate, din care 6.783 sunt maşini româneşti * Total fonduri alocate: aprox. 544,5 mil. lei, din care 88,5 mil. lei plãţi pentru anul 2010 din bugetul alocat pentru anul 2011. - Programul Casa Verde – persoane fizice * Potenţiali beneficiari: proprietar/coproprietar al imobilului care face obiectul proiectului şi nu are obligaţii restante la bugetul de stat. * 2010: - 18.361 dosare depuse, din care 16.100 dosare acceptate - Buget alocat: 110 mil. lei * 2011 (sesiunea s-a deschis pe 01.06.2011) - Nr. dosare depuse: 23.938, la data de 22 august 2011 - Buget alocat: peste 144 mil. lei - Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe * Potenţiali beneficari: asociaţii de proprietari din blocurile de locuinţe construite dupã proiecte elaborate în perioada 1950-1990 * Bugetul alocat în 2010: 300 mil. lei, din care credite bugetare 150 mil. lei * În anul 2011, creditele bugetare alocate sunt în valoare de 150 mil. lei. * Beneficiari în 2010-2011: 29.000 de apartamente. - Programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile * Criterii de eligibilitate: - Persoane juridice care au activitate economicã de cel puţin 6 luni la data depunerii dosarului de finanţare şi cel puţin un exerciţiu financiar anual încheiat - Nu beneficiazã şi nu va beneficia de finanţare din alte fonduri publice şi/sau europene pentru aceleaşi cheltuieli eligibile ale proiectului, dacã intensitatea ajutorului de stat depãşeşte 50% * 52 proiecte în curs de finanţare, în valoare de peste 906 mil. lei - Programul “Cumpãrã româneşte” - Vizeazã creşterea capacitãţii instituţionale a MECMA de a formula, implementa, coordona şi monitoriza politicile publice şi în vederea sprijinirii economiei româneşti. - Finanţarea este de 5,2 mil. lei şi provine din fonduri europene (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacitãţii Administrative) - Durata programului este de 1 an de la semnarea contractului de finanţare. Programul “Prima Casã” continuã într-o formã îmbunãtãţitã - Detalii: www.gov.ro – secţiunea Prima casã” Programul de promovare a exporturilor - Promovarea sectoarelor strategice pentru exportul românesc prin acţiuni de publicitate şi reclamã * Branduri sectoriale actuale: - Romania, your reliable trade partner – brand sectorial industrial - Zoom into Romanian Fashion – brand sectorial confecţii - România IT, creative talent, technical excellence – pentru industria de IT - Wines of Romania – pentru promovarea vinurilor - Romanian furniture, style, durability and comfort – pentru mobilã - Portalul de informaţii de comerţ exterior, www.portaldecomert.ro * Oferã informaţii privind oportunitãţile de afaceri, fiind conectat la baza de date a UE. * Peste 50.000 de vizitatori în prezent, dupã un an de la lansare. - Finanţarea acţiunilor de promovare a exporturilor: * Buget: 36,4 mil. lei, utilizat pentru acoperirea (parţialã sau totalã) a cheltuielilor necesare acţiunilor de promovare a exportului. - Participarea anualã la aprox. 55 de târguri şi expoziţii internaţionale * Hannover Messe – pentru sectorul industrial * Cebit – pentru sectorul IT * Vinexpo – pentru exportatorii de vin * Koln – pentru exportatorii de mobilã * Pret a Porter – pentru sectorul confecţii - Organizarea de misiuni economice în ţãri de interes pentru exportatorii români - Realizarea de studii de piaţã, pe baza propunerilor din partea mediului de afaceri. * Se acordã ajutor de minimis de 50% din cheltuielile totale prestatorului de servicii. Mãsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene - Acordarea unor facilitãţi financiare pentru beneficiari: * Acordarea de prefinanţare şi beneficiarilor privaţi care intrã sub incidenţa ajutorului de stat, de pânã la 35% din valoarea grantului. * Beneficiarii privaţi au posibilitatea de deschidere a conturilor de proiect şi la bãnci comerciale. * Eliminarea obligaţiei pentru microîntreprinderi de a asigura co-finanţarea proiectelor europene sub forma contribuţiei proprii la cheltuielile eligibile. * Accelerarea procedurilor de licitare, prin modificarea legislaţiei privind achiziţiile. - Simplificarea ghidurilor pentru solicitanţi: renunţarea la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului sau înlocuirea cu declaraţii pe propria rãspundere a solicitantului. - Introducerea posibilitãţii ca Autoritatea de management sã semneze contracte de finanţare care sã totalizeze o valoare superioarã cu pânã la 20% a alocãrii aprobate prin programele operaţionale („supra-contractare”), pentru a asigura un ritm mai alert de absorbţie, a compensa economiile realizate pe unele proiecte şi a anticipa eventualele cheltuieli neeligibile neprevãzute. Proiecte majore de investiţii în derulare - POS Mediu * Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apã şi apã uzatã în judeţul Tulcea – 419 mil. lei * Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apã şi canalizare în judeţul Cãlãraşi – 356 mil. lei * Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava – 218 mil. lei * Reabilitarea sistemului de termoficare urbanã în Botoşani (2009-2028) – 155 mil. lei - POS Transport * Construcţia autostrãzii Cernavodã – Constanţa – 1,8 mld. lei * Construcţia autostrãzii Arad - Timişoara (inclusiv varianta de ocolire Arad) – 1,7 mld. lei * Construcţia variantei de ocolire a municipiului Constanţa – 946 mil. lei * Construcţia variantei de ocolire a municipiului Caracal – aprox. 160 mil. lei * Sistem de management al traficului de nave pe canalul Dunãre - Marea Neagrã şi de informare asupra transportului pe ape interioare – aprox. 19 mil. lei - POS Dezvoltarea Resurselor Umane * „ªanse pentru comunitatea ruralã”: conştientizarea populaţiei din mediul rural cu privire la oportunitãţile de demarare a unei activitãţi independente şi dezvoltarea competenţelor şi abilitãţilor antreprenoriale – 18,5 mil. lei * Asistenţã prin consiliere pentru ocuparea şi revitalizarea dezvoltãrii mediului rural din Regiunile Vest şi Centru – 5,8 mil. lei - Programul Operaţional Regional * Centrul de afaceri Sibiu – 66,7 mil. lei * Reabilitare campus universitar Complex Mecanica (Universitatea Craiova) – 48,6 mil. lei * Reabilitarea şi modernizarea Drumului Judeţean 156 A , judeţul Neamţ – aprox. 30 mil. lei * Modernizare ambulatoriu de specialitate, spitalul pt. copii "Sf. Ioan” Galaţi – 11,7 mil. lei * Restaurarea, conservarea patrimoniului cultural şi modernizarea infrastructurii conexe la Mãnãstirea Moldoviţa – 7 mil. lei - POS Creşterea Competitivitãţii Economice * Institut de Cercetare Dezvoltare Inovare: Produse High Tech pentru Dezvoltarea Durabilã – 86,2 mil. lei * Acces Naţional Electronic la Literatura ªtiinţificã de Cercetare – 83,7 mil. lei * Institutul de Cercetãri pentru Energii Regenerabile – 53,5 mil. lei * Centrala eolianã din Oraviţa, judeţul Caraş-Severin – 34,6 mil. lei * Portal web pentru preluarea online a datelor statistice – 21,4 mil. lei * Achiziţie linie tehnologicã pentru producerea de etichete în rolã pe suport de material plastic – 9,5 mil. lei * Centru de Cercetare Dezvoltare POLIPHARMA Industries – 8 mil. lei * Centru de cercetare clinicã şi paraclinicã de laborator pentru medicina respiratorie pediatricã – 7,6 mil. lei * Modernizare Secţie Tapiţerie – 0,9 mil. lei Diminuarea poverii financiare şi administrative - În ciuda dificultãţilor bugetare, Guvernul a pãstrat cota unicã de 16%. - Pânã în prezent, 237 taxe şi tarife au fost comasate sau eliminate, din 491 existente la începutul anului 2009. - Impozitul minim a fost eliminat de la 1 octombrie 2010. - Declaraţia unicã 112 privind contribuţiile sociale şi evidenţa nominalã a persoanelor asigurate a fost implementatã de la 1 ianuarie 2011. * În prezent, Declaraţia unicã se depune trimestrial de cãtre micii contribuabili, faţã de obligaţia anterioarã de depunere lunarã a acesteia. * Beneficiari: cca. 237.000 angajatori, persoane fizice şi juridice, cu maximum 3 angajaţi exclusiv şi o cifrã de afaceri de maximum 100.000 euro în anul anterior – 54,7% din totalul celor care depun Declaraţia unicã. - Cotã unicã de 1% pentru taxa hotelierã indiferent de categoria de cazare, faţã de 1-5% în funcţie de decizia Consiliilor Locale. - Arieratele statului cãtre agenţii economici privaţi s-au înjumãtãţit în perioada iunie 2010 – iunie 2011, de la 1.847 mil. lei la 927 mil. lei. - A fost creat portalului virtual unic One Stop Shop: www.immoss.ro Mãsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate - Eşalonarea la platã a obligaţiilor fiscale pentru o perioadã maximã de 5 ani. - Încurajarea plãţii voluntare a obligaţiilor fiscale restante prin: * anularea penalitãţilor de întârziere aferente acestora cu condiţia plãţii voluntare a principalului şi dobânzilor pânã la 31.12.2011 * reducerea cu 50% a penalitãţilor în cazul plãţii principalului şi dobânzii aferente pânã la 30.06.2012 - Reglementarea compensãrii de drept: stingerea datoriilor statului şi contribuabilului când ambii au datorii unul faţã de celãlalt. - Modificarea ordinii de stingere a obligaţiilor fiscale: stingerea cu prioritate a obligaţiilor fiscale principale şi apoi a celor accesorii, în ordinea vechimii. - În certificatul de atestare fiscalã se vor trece atât datoriile contribuabilului cãtre stat, cât şi datoriile statului cãtre contribuabil, pentru a acorda posibilitatea participãrii acestuia la licitaţiile de achiziţii publice. - Colectarea TVA-ului la întocmirea şi acceptarea situaţiilor de lucrãri, pentru serviciile care determinã decontãri sau plãţi succesive şi eliminarea obligaţiei de a colecta TVA la expirarea unei perioade de un an de la data începerii lucrãrilor sau de la ultima decontare. - Diminuarea nivelului dobânzii datorate pentru creanţele fiscale la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat neachitate la termen la 0,04% pentru fiecare zi de întârziere (14,6% pe an) comparativ cu cel anterior de 0,05% (adicã 18,25% pe an). Modificarea recentã a legii contabilitãţii - 2 obiective precise: * reducerea costurilor firmelor cu întocmirea situaţiilor financiare * reducerea birocraţiei în administraţia financiarã - Am introdus un sistem simplificat de contabilitate pentru întreprinderile mici care îndeplinesc cumulativ douã condiţii: au atât activele, cât şi cifra de afaceri mai micã de 35.000 euro: * aceste firme vor întocmi 2 situaţii financiare în loc de 5; * aceste firme nu mai depun bilanţul semestrial, ci doar bilanţul anual; * bilanţul şi contul de profit vor fi întocmite în sistemul contabil simplificat cu un numãr restrâns de elemente componente şi cu un plan de 50 de conturi în loc de 400 de conturi; * semnarea documentelor contabile se va putea face şi de cãtre persoanele cu studii economice superioare, nu doar de cãtre experţii contabili, pe bazã de convenţie civilã. - 349.000 firme sunt beneficiarii acestor mãsuri (57% din firmele active pe piaţã) Mãsuri pentru combaterea evaziunii fiscale - Extinderea controlului persoanelor fizice prin implementarea metodelor indirecte de control în vederea impozitãrii veniturilor nedeclarate sau a cãror sursa nu poate fi identificatã. - Acordarea de competenţe lãrgite organelor de inspecţie fiscalã. - Implementarea controlului comerţului electronic. - Finalizarea sistemului integrat vamal de securizare a graniţelor. - Eliminarea comerţului ilicit cu ţigarete din magazinele duty-free. - Crearea Registrului Operatorilor Intracomunitari, cuprinzând toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectueazã operaţiuni intracomunitare. - Dezvoltarea de sisteme informatice transeuropene, interoperabile, care sã susţinã funcţiile vamale în cadrul Programului “Vama Electronicã”. - Monitorizarea circulaţiei în regim suspensiv a produselor accizabile. România a fost printre primele ţãri din Uniunea Europeanã care a implementat sistemul informatic de supraveghere şi control la nivel intracomunitar al mişcãrii acestor produse. - Aplicarea taxãrii inverse în domeniul TVA pentru livrarea anumitor categorii de cereale si plante tehnice – persoana obligatã la plata taxei este beneficiarul, în locul furnizorului (mãsura este valabilã pânã la 31 mai 2013). - Rezultate obţinute în primele şapte luni din anul 2011, de structurile de inspecţie fiscalã, Garda Financiarã şi Autoritatea Naţionalã a Vãmilor, ca urmare a 160.518 acţiuni de inspecţie şi control: * Sume suplimentare stabilite: 5,979 mld. lei * Valoarea prejudiciilor stabilite: 4,350 mld. lei * Mãsuri asiguratorii: 2,278 mld. lei. - Valoarea sumelor restante provenind din deconturile cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare, depuse de contribuabili, aproape s-a înjumãtãţit din 2008 pânã în prezent: de la 3,382 mld.lei în decembrie 2008 la 1,671 mld. lei în iulie 2011. - A fost redus numãrul de zile de depãşire a termenului legal de soluţionare, reflectat în scãderea numãrului de solicitãri de rambursare cu termenul depãşit cu peste 90 de zile de la 1.814 solicitãri în decembrie 2008, la 801 solicitãri în iulie 2011. Sprijinirea agriculturii - Programul “Primul Siloz” * Beneficiari: 337 certificate de depozit emise din 2009 pânã la 31 august 2011 * 172 certificate în circulaţie cu o valoare totalã de peste 366 mil. lei garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural din sumele alocate de cãtre MADR. - Programul Naţional de Dezvoltare Ruralã (pilon II PAC) * Proiecte finalizate la 16 septembrie 2011: 2.006. * Proiecte depuse: 95.254, în valoare de aprox. 15,16 mld. euro. * Proiecte selectate: 47.697, cu o valoare de peste 4,4 mld. euro. * Proiecte contractate (finanţate): 43.938, cu o valoare de aprox. 4,2 mld. euro. * Plãţile efectuate: 2,6 mld. euro (25,6% din alocarea 2007-2013). * Pentru anul 2011 au fost stabilite 15 sesiuni de depunere de proiecte, alocarea financiarã totalã fiind de 1,51 mld. euro. - Plãţi pe suprafaţã pentru fermieri (pilon I PAC) * În 2011, subvenţia pe ha va depãşi 170 euro, cu 40 euro mai mare faţã de 2010. * Au fost efectuate plãţi în avans pentru 80% din fermieri, pânã în februarie 2011. În anul 2011 introducem în culturã peste 2 mil. ha, atingând astfel cea mai mare suprafaţã de terenuri lucrate din ultimii 20 de ani. REFORME 2009 - 2011 1. Reforma cadrului fiscal Obiective 1. reducerea gradualã a deficitului bugetar pânã la 3% în anul 2012 2. diminuarea poverii administrativ-fiscale Legea responsabilitãţii fiscal-bugetare stabileşte principiile, obiectivele, prioritãţile multianuale ale politicii fiscal-bugetare: 3. introduce plafoane de cheltuieli 4. reduce numãrul de rectificãri bugetare 5. eliminã riscul deciziilor populiste în preajma campaniilor electorale 6. înfiinţeazã Consiliul Fiscal 2. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale Prin impunerea normativelor de personal în autoritatea publicã centralã şi localã a fost redus aparatul bugetar de la 1.398.757 persoane în luna decembrie 2008, la 1.225.134 persoane în luna iulie 2011. 1. S-a restricţionat politica de noi angajãri în sectorul public: doar un post ocupat la 7 posturi care se vacanteazã. 2. Au fost desfiinţate, comasate sau restructurate 141 de agenţii guvernamentale. E-guvernarea pentru eliminarea procedurilor birocratice: 3. Dezvoltarea Platformei Naţionale E-ROMÂNIA şi a Sistemului Electronic Naţional 4. Punctul de Contact Unic Electronic – stabileşte modalitatea de interacţiune online dintre instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii 5. Rezultate: în anul 2010 s-au realizat economii de circa 3 mld. lei ca urmare a dezvoltãrii procedurilor electronice transparente pentru achiziţii publice SEAP 3. Reforma salarizãrii personalului plãtit din fonduri publice Legea salarizãrii unitare oferã un cadru unitar de salarizare personalului plãtit din fonduri publice, spre deosebire de perioada anterioarã când aceastã salarizare era cuprinsã în 39 de acte normative. Rezultatele vizate sunt urmãtoarele: 1. Eliminarea salariilor de lux din sistemul bugetar. 2. Reducerea raportului dintre salariul de bazã minim şi cel maxim al personalului bugetar la nivelul de 1 la 15, apropiindu-se de bunele practici europene. 3. Armonizarea sistemului de salarizare, ţinând cont de importanţa, rãspunderea, complexitatea activitãţii şi nivelul studiilor necesare; 4. Încadrarea în bugetul pentru salarii, de 39 mld. lei, pe anul 2011; 5. Creşterile salariale necesare realizãrii acestui obiectiv au în vedere indicatorii macroeconomici şi cei sociali. 4. Reforma Administraţiei Interne - 2009-2011: numãrul total de posturi prevãzute scãzut cu 40.493 (inclusiv posturi vacante). - 2011 1. numãrul de posturi în aparatul central s-a diminuat cu 212, din care 170 posturi încadrate 2. numãrul posturilor din structurile de ordine publicã s-a redus cu 15.258, din care 8.258 posturi încadrate 5. Reforma sistemului public de pensii Prin legislaţia adoptatã în domeniul pensiilor: 1. se asigurã sustenabilitatea financiarã a sistemului de pensii pe termen mediu şi lung; 2. s-a impus principiul contributivitãţii în sistemul public de pensii; 3. au fost eliminate legile speciale de pensionare („pensiile de lux”); 4. au fost recalculate toate pensiile speciale în baza principiului contributivitãţii; 5. vârsta de pensionare se majoreazã gradual la 65 de ani pentru bãrbaţi şi 63 de ani pentru femei, în anul 2030; 6. a fost instituitã pensia socialã minimã de 350 lei pentru pensionari; 7. se interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar pentru cei cu venituri mai mari din pensii decât câştigul salarial mediu brut pe economie; 8. se reduce numãrul pensionãrilor anticipate; 9. sunt implementate criterii mai stricte pentru acordarea pensiei de invaliditate; 10. începând cu 1 ianuarie 2011 se acordã drepturile bãneşti pentru grupele I şi II de muncã, adicã pentru 1.541.000 de pensionari; efortul bugetar pentru anul 2011 este de 403 mil. euro; 11. în anul 2012 pensiile vor creşte cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugã 50% din creşterea realã a câştigului salarial mediu brut, din anul precedent. Evitarea majorãrii nesustenabile a deficitului structural al fondului de pensii din sistemul public - Deficitul structural al fondului de pensii din sistemul public ar fi fost cu peste 40% mai mare în anul 2011, atingând nivelul de 21 mld. lei, în absenţa reformei sistemului public de pensii adoptatã de Guvern. 6. Reforma legislaţiei muncii A fost adoptat un nou Cod al Muncii care urmãreşte: 1. adaptarea raporturilor de muncã la dinamica pieţei muncii; 2. flexibilitatea raporturilor de muncã; 3. prevalarea criteriului de performanţã în raport cu criteriul social în contractele şi relaţiile de muncã; 4. diminuarea muncii la negru prin înãsprirea sancţiunilor aferente (sancţiune cu închisoarea pentru mai mult de 5 angajaţi fãrã forme legale de muncã); 5. armonizarea prevederilor cu directivele europene. Rezultate: de la intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii, 1 mai 2011, pânã la 15 septembrie 2011,numãrul de contracte de muncã înregistrate a crescut cu 1.052.331 (66,32% pe duratã nedeterminatã). Dintre acestea, 763.698 sunt contracte active. 7. Reforma dialogului social Guvernul a decis sã promoveze Legea Dialogului Social prin asumarea rãspunderii, în temeiul art.114 din Constituţia României. Legea Dialogului Social, complementarã Noului Cod al Muncii: 1. a reformat modul de organizare a sindicatelor, a patronatelor, a Consiliului Economic şi Social; 2. a desfiinţat contractele de muncã la nivel naţional, menţinându-le doar pe cele la nivel de ramurã şi unitate; 3. a adaptat reglementãrile care vizeazã contractele colective de muncã şi soluţionarea conflictelor de muncã la nevoile actuale ale României . 8. Reforma educaţiei Prin adoptarea Legii educaţiei naţionale s-a realizat o reformã de substanţã a sistemului de învãţãmant românesc. Principalele modificãri vizeazã: 1. consacrarea învãţãmântului bazat pe formarea de competenţe şi nu pe asimilarea de informaţii; 2. definirea tipurilor de universitãţi, clasificarea universitãţilor şi introducerea unei metodologii de ierarhizare a programelor de studiu; 3. introducerea finanţãrii per elev pe principiul finanţarea urmeazã elevul; 4. asigurarea unui grad sporit de descentralizare în învãţãmântul preuniversitar; 5. redefinirea doctoratului prin instituirea doctoratului știinţific şi profesional; 6. modernizarea managementului universitãţilor; 7. reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor şi instituirea Portofoliului Educaţional; 8. finanţarea competiţionalã şi încurajarea excelenţei la nivel universitar; 9. stimularea învãţãrii pe tot parcursul vieţii; 10. asigurarea accesului egal la studii pentru grupurile dezavantajate; 11. introducerea Programului „ªcoalã dupã ªcoalã”. 9. Reforma sãnãtãţii Mãsuri structurale de reformare a sistemului: 1. descentralizarea în sistemul de sãnãtate şi creşterea gradului de implicare a autoritãţilor administraţiei publice locale în managementul spitalicesc 1. din 435 spitale aflate în subordinea Ministerului Sãnãtãţii, 370 au fost transferate cãtre autoritãțile publice locale 2. 67 de spitale au fost închise în vederea redirecţionãrii resurselor financiare spre spitalele performante 3. impunerea obligaţiei tuturor pensionarilor cu pensii mai mari de 740 lei/lunã la plata contribuţiei de asigurãri de sãnãtate de 5,5%: numãrul plãtitorilor a crescut de la 8,5 milioane la aprox. 10 milioane. 4. introducerea mecanismului de coplatã, fiind exceptate grupurile sociale vulnerabile sau cu venituri mici 5. controlul cheltuielilor cu medicamentele prin impunerea taxei clawback Mãsuri în pregãtire: 2. introducerea cardului naţional de sãnãtate 3. introducerea prescripţiei şi a fişei electronice pentru pacient 4. stabilirea pachetului minimal de servicii medicale (în limita contribuţiei de 5,5%) 10. Reforma asistenţei sociale Prin mãsurile adoptate se au în vedere realizarea a cel puţin urmãtoarelor obiective: 1. restructurarea generoaselor programe de asistenţã socialã şi orientarea spre categoriile sociale cu adevãrat vulnerabile 2. reanalizarea schemei de venit minim garantat şi impunerea unei grile corecte de evaluare a acelora care intrã sub incidenţa acesteia 3. reanalizarea ajutoarelor de cãldurã prin eliminarea subvenţiei generalizate şi acordarea ţintitã a ajutoarelor la plata facturii de energie termicã 4. finalizarea descentralizãrii serviciilor sociale 5. regândirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului 6. redimensionarea mãsurilor de protecţie socialã pentru persoanele cu nevoi speciale şi familiile acestora 11. Reforma sistemului de justiţie Au fost adoptate patru noi coduri: Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedurã Civilã şi cel de Procedurã Penalã pentru a reafirma credibilitatea sistemului judiciar, prin creşterea transparenţei, simplificarea cadrului legislativ şi îmbunãtãţirea gradului de accesibilitate. Rezultatele aşteptate: 1. scurtarea duratei proceselor judiciare; 2. simplificarea procedurii de judecatã; 3. diminuarea costurilor actului de justiţie; 4. îmbunãtãţirea actului de justiţie prin creşterea gradului de responsabilizare şi specializare a judecãtorilor şi a procurorilor; * 5. împãrţirea mai judicioasã a competenţei materiale, unificarea practicii judiciare şi creşterea gradului de previzibilitate a actului de justiţie. Strategia Naţionalã Anticorupţie 2011-2014 Planul naţional de acţiune se bazeazã pe 3 tipuri de intervenţii: - Prevenire: * inventarul mãsurilor obligatorii pentru toate instituţiile publice * consolidarea integritãţii în sistemul judiciar şi Parlament * transparenţa finanţãrii partidelor politice şi a campaniilor electorale * achiziţii publice * mediul de afaceri * administraţia publicã localã - Educaţie: * formare profesionalã pentru proprii angajaţi * campanii de informare publicã - Combatere: * DNA şi ANI piloni principali ai luptei anticorupţie – stabilitate legislativã şi instituţionalã * protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene * consolidarea mecanismelor administrative de control şi audit intern * confiscarea şi valorificarea produselor infracţiunilor de corupţie IMPACTUL ECONOMIC AL DECIZIILOR LUATE 1. Corectarea deficitelor şi a vulnerabilitãţilor Veniturile bugetare colectate au atins în anul 2010 cel mai ridicat nivel din ultimii 6 de ani: 33% din PIB. Deficitul bugetar este sub control 1. Faţã de 7,3% în anul 2009, bugetul a fost croit în anul 2011 pentru a reduce deficitul la 4,4%, iar în anul 2012 la sub 3% din PIB Deficitul de cont curent este mai mic cu peste 24% 2. Deficitul de cont curent a fost de 2,8 mld. euro în primele 7 luni din anul 2011, mai mic cu 24,4% faţã de aceeaşi perioadã din anul 2010. Datoria publicã a României este una dintre cele mai scãzute din UE 3. În iunie 2011, datoria publicã a fost de 31,5% din PIB Vulnerabilitatea datã de expunerea pe termen scurt a datoriei externe a fost corectatã 4. În anul 2010, datoria externã pe termen scurt a fost de 18,4 mld. euro, faţã de cea angajatã iresponsabil în anul 2008, de 20,6 mld. euro 5. Ponderea datoriei externe pe termen scurt raportatã la totalul datoriei externe a scãzut de la 28,5% în 2008 la 20,3% în 2010 6. Ponderea datoriei publice pe termen scurt raportatã la totalul datoriei publice a scãzut de la 45,1% în 2008 la 32,9% în 2010 Inflaţia scade 7. De la o medie anualã de 7,85% în 2008 la 6,5% în 2011. Pentru sfârşitul anului 2011 prognozãm un nivel de 4,6%. Relansarea creditãrii are loc prin reducerea substanţialã a costurilor 8. Rata dobânzii de politicã monetarã a scãzut de la 10,25% în 2008 la 6,25% în prezent 2. Evoluţii economice favorabile Al treilea trimestru consecutiv de creştere economicã 1. În al doilea trimestru din anul 2011, PIB-ul a crescut cu 1,4% (serie brutã), faţã de aceeaşi perioadã din anul 2010, respectiv 0,2% (serie ajustatã sezonier), faţã de primul trimestru din acest an. Industria rãmâne în continuare unul din pilonii de creştere ai economiei: 2. Producţia industrialã a cunoscut o creştere de 5,5% în anul 2010 faţã de anul 2009 şi cu 7,4% în primele 7 luni din anul 2011 faţã de aceeaşi perioadã a anului anterior; 3. Creşte considerabil productivitatea muncii în acest sector, cu 17% în anul 2010 faţã de 2009, cu 30% faţã de 2008 şi cu 8% în primul semestru din anul 2011, comparativ cu aceeaşi perioadã din anul 2010; 4. În primele şapte luni din anul 2011, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 17,7%, iar comenzile industriale noi cu 17,8%, faţã de aceeaşi perioadã din anul precedent. Exporturile au cunoscut cel mai ridicat nivel în anul 2010 din întreaga istorie a României. 5. Valoarea exporturilor în anul 2010 (37,3 mld. euro) a depãşit cu 3,6 mld. euro anul 2008; 6. Deficitul comercial (FOB-FOB) în anul 2010 s-a redus cu 69% faţã de anul 2008; 7. În primele şapte luni din anul 2011, exporturile de bunuri au fost cu peste 26% mai mari decât în perioada corespunzãtoare a anului precedent, totalizând 108 mld. lei. 3. Investiţii publice şi private În luna iulie 2011, Fitch a revizuit în sens pozitiv ratingul României, în categoria recomandatã pentru investiţii. Alocãrile bugetare pentru investiţii publice au crescut la 36,06 mld. lei în anul 2011, adicã 6,6% din PIB, faţã de 6,3% din PIB în anul 2008 (an cu vârf de creştere economicã). 1. În primele şapte luni din anul 2011, cheltuielile pentru investiţii publice au fost de 17,4 mld. lei,cu 3 mld. lei mai mari faţã de aceeaşi perioadã din 2010. Ponderea investiţiilor private în PIB în anul 2010 a fost de 17,2% (conform Eurostat 2011). 2. În anul 2010, România s-a situat pe locul al doilea în UE-27, ca pondere a investiţiilor realizate în PIB (22,7%). 3. Singura ţarã care ne devanseazã este Bulgaria, cu o pondere a investiţiilor de 23,5% din PIB. Cehia (21,3%), Slovacia (20,3%), Polonia (19,5%) şi Ungaria (19,3%) se poziţioneazã mai slab decât România. Previziunile pentru anul curent indicã o creştere a ponderii investiţiilor în PIB în România, pânã la nivelul de 23,2%, fiind cel mai ridicat din UE-26 (încã nu existã date disponibile pentru Bulgaria). 4. Lucrãri de investiţii în infrastructurã încheiate în perioada 2009-2011 Infrastructura rutierã: 1. Autostrãzi: 106,68 km * 1. 54,18 km secţiunea Drajna – Feteşti şi secţiunea Feteşti – Cernavodã * 2. 52,5 km secţiunea Câmpia Turzii - Gilãu 2. Centuri ocolitoare în regim de autostradã: 51,56 km (Sibiu, Pitesti) 3. Drumuri naţionale modernizate/ reabilitate: 737 km 4. Variante ocolitoare la profil de drum naţional: 72,305 km 5. Drumuri - reparaţii capitale: 78,68 km 6. Poduri: 3,4 km (9 poduri) Infrastructura feroviarã şi metrou: 7. Infrastructura feroviarã: 1. Reabilitare linii CF: 258,84 km; 2. Tuneluri reabilitate: 1,37 km; 3. Reconstrucţie, reabilitare poduri şi podeţe CF: 43 poduri şi podeţe 4. Reparaţii capitale: 4 pasaje, 1 tunel pietonal, 18 platforme subansamble CF 5. Modernizare staţii CF: 21 staţii 6. Lucrãri implementare cerinţe Schengen: 4 puncte de trecere frontierã 7. Informatizare gãri: 7 staţii 5. Absorbţia fondurilor europene la 16 septembrie 2011 - Detalii în secţiunea fonduri structurale din www.gov.ro PRIORITÃŢI PE TERMEN SCURT SI MEDIU 1. Prioritizarea investiţiilor strategice multi-anuale - Crearea unei baze de date/liste de proiecte prioritare de investiţii publice pentru care sã se asigure finanţarea în urmãtorii 3-5 ani, de cãtre un grup de lucru sub autoritatea Primului Ministru; - Îmbunãtãţirea monitorizãrii şi evaluãrii proiectelor de investiţii la nivelul autoritãţilor centrale, în special prin perfecţionarea bazei de date privind investiţiile de capital gestionatã de Ministerul Finanţelor Publice, care va conţine şi informaţii privind stadiul proiectelor, cum ar fi întârzierile în implementare sau depãşirile de costuri; - Implementarea Planului de Acţiuni al Guvernului pentru accelerarea absorbţiei fondurilor UE si a Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii; - Reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizãrii unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE; asigurarea unei ponderi de circa 4,0% din PIB pentru cheltuielile de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe în anul 2012 . 2. Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii 3 subprograme: - Subprogramul 10.000 km de drumuri * În toate judeţele ţãrii s-au scos la licitaţie loturile pentru lucrãri. Prima deschidere de ofertã: la sfârşitul lunii iunie, urmatã în 8 iulie de deschiderea tuturor ofertelor. * 9.016 km de drumuri vor intra în reparaţii. - Subprogramul modernizarea localitãţilor * Se vor realiza circa 650 de creşe şi grãdiniţe atât în mediul urban, cât şi în cel rural (în medie 15 pe judeţ), pe 3 categorii, în funcţie de numãrul de grupe de copii. * Procedurile de achiziţie publicã sunt în derulare pentru 635 creşe/grãdiniţe, cu o valoare totalã estimatã la peste 760 mil. lei. - Subprogramul alimentare cu apã şi canalizare * Se lucreazã la aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru sistemele de alimentare cu apã a localitãţilor. * Suma alocatã este de 700 mil. euro pentru aprox. 600 de localitãți, în funcție de volumul şi tipul lucrãrii. Lucrãri de investiţii în infrastructurã începute în perioada 2009-2011 - Infrastructura rutierã * Autostrãzi: 241,29 km, pentru porţiuni din secţiunile: Orãştie – Sibiu, Timişoara – Lugoj, Lugoj – Deva, Nãdlac – Arad, Arad – Timisoara, Cernavodã – Medgidia, Medgidia - Constanţa * Centuri ocolitoare în regim de autostradã: 88,36 km (Sibiu, Deva-Orastie, Arad, Constanţa) * Drumuri naţionale modernizate/ reabilitate: 1.400,207 km * Drumuri naţionale – reparaţii capitale: 5,94 km * Poduri: 0,116 km (1 pod) * Infrastructura feroviarã şi metrou: * Infrastructura feroviarã: - Reabilitare linii CF: 25,41 km - Reconstrucţie, reabilitare poduri şi podeţe CF: 5 poduri şi podeţe - Consolidãri terasamente, versanţi: 4 lucrãri - Lucrãri implementare cerinţe Schengen: 3 puncte de trecere frontierã - Reabilitare infrastructurã feroviarã afectatã de inundaţiile din anul 2005: 64 de obiective * Metrou: - Magistrala 5: Drumul Taberei – Pantelimon, tronson Drumul Taberei - Universitate - Modernizarea instalaţiilor electrice pe magistralele 1, 2 şi tronson de legaturã de metrou - Facilitãţi pentru accesul persoanelor cu handicap în reţeaua de metrou - Infrastructura navalã * Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunãre - Marea Neagrã şi lucrãri aferente infrastructurii rutiere şi de acces în portul Constanţa * Cheu dana 23 şi 25 parşial din Portul Brãila şi cheu vertical dana 31 din Portul Bazin Docuri Galaţi * Sistem de management al traficului de nave pe Dunãre şi pe Canalele Dunãre – Marea Neagrã şi Poarta Albã – Midia Nãvodari * Modernizarea sistemului de semnalizãri de navigaţie pe Canalul Dunãre – Marea Neagrã * Sistem de colectare a deşeurilor generate de nave în porturile de pe Dunãre 3. Rezolvarea problemei arieratelor - Punerea în aplicare a planului de acţiune şi a unui mecanism îmbunãtãţit de control al angajamentelor şi mãsurilor de executare cu scopul de a elimina arieratele existente şi de a preveni acumularea de noi arierate, atât la nivelul bugetului general consolidat, cât şi la nivelul Întreprinderilor de Stat, pânã la finele lui aprilie 2011; - Un control mai bun asupra arieratelor la nivelul autoritãţilor locale, pentru acestea stabilindu-se o ţintã indicativã; - Integrarea sistemului de raportare contabilã cu sistemul de plãţi al Trezoreriei (septembrie 2011). - Liberalizarea preţului gazelor naturale. De la 1 iulie 2011, preţul gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici a fost majorat cu 10%. Pentru consumatorii casnici, preţul final rãmâne nemodificat în perioada iulie 2011 – martie 2012. 4. Restructurarea companiilor de stat - Reformarea guvernanţei întreprinderilor de stat prin elaborarea (în consultare cu Banca Mondialã) şi aprobarea legislaţiei necesare, introducerea obligativitãţii auditurilor externe independente periodice şi transferul controlul financiar de la ministerele de resort la MFP pânã la finele lunii septembrie 2011. - Îmbunãtãţirea sistemului de raportare pentru întreprinderile de stat care sunt deja incluse în definiţia ESA a bugetului general consolidat. - Prevenirea acumulãrii de noi arierate şi pierderi pentru companiile care au fost reclasificate de cãtre Eurostat ca fãcând parte din bugetul general consolidat şi pentru acelea care vor fi reclasificate în 2011 şi 2012. - Au fost finalizate planurile de acțiune pentru o mare parte din cele 154 de companii menționate în ultima Scrisoare de Intenţie cãtre FMI. Pentru restul întreprinderilor de stat se vor elabora planuri pânã la finalul lunii decembrie. 5. Management privat în companiile din subordinea M.E.C.M.A. 1. Separarea funcţiei de director general de cea de preşedinte a Consiliului de Administraţie 2. Selectarea consultantului pentru elaborarea caietului de sarcini pentru achiziţia firmelor de selecţie manageri 3. Achiziţionarea firmelor de selecţie manageri pentru fiecare companie (primul set de 7-10 companii) 4. Listã scurtã cu propunerile de directori generali şi criteriile de selecţie pentru membrii Consiliului de Administraţie 5. Modificãri în legislaţia specificã 6. Numirea managerilor selectaţi şi a membrilor Consiliului de Administraţie 6. Prioritãţi în privatizarea companiilor de stat Vânzarea unor pachete minoritare din participaţiile deţinute de stat la companii - PETROM * vânzarea unui pachet de acţiuni de 9,84% din capitalul social - Transelectrica, Transgaz Mediaş, Romgaz Mediaş * vânzarea de pachete de acţiuni de 15% din capitalul social - Hidroelectrica şi Nuclearelectrica * ofertare pachete minoritare prin majorare de capital social cu 10% - S.C. Antreprizã Reparaţii şi Lucrãri - ARL Cluj S.A * vânzarea unui pachet minoritar de acţiuni de 4,44% din capitalul social - CN Transporturi Aeriene Române TAROM * privatizarea a cel mult 20% din capitalul social prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti - Poşta Românã * majorare de capital, în urma cãreia Statul român sã deţinã minim 51% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea minim 15% * managementul companiei va fi asigurat de o echipã propusã de cãtre investitor, pe o perioadã de minimum 10 ani Privatizarea urmãtoarelor companiilor de stat: S.C. CUPRU MIN S.A. Abrud, ISCIR – CERT, S.C. OLTCHIM S.A. 7. Proiecte prioritare în regim PPP Transport şi infrastructurã 1. Autostrada Comarnic - Braşov – în regim de concesiune 2. Autostrada Sibiu - Piteşti – 116 km 3. Autostrada Ploieşti - Buzãu - Focşani – 133 km 4. Centura de sud a Capitalei şi Centura de nord a Capitalei, ambele în regim de autostradã 5. Autostrada Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni – 307 km Energie 1. Hidrocentrala Tarniţa - Lãpuşteşti 2. Finalizarea Unitãţilor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodã 3. Termocentrala de la Doiceşti 4. Proiectul internaţional AGRI (interconector de gaze Azerbaidjan - Georgia - România) Mediu şi agriculturã * Amenajarea Canalului Siret-Bãrãgan Dezvoltare regionalã * Proiectul Eco din cartierul Ghencea * Proiectul Esplanada * Finalizarea Canalului Dunãre - Bucureşti * Podul rutier peste Dunãre, între Brãila şi Tulcea Sãnãtate * Construcţia a 6 spitale regionale de urgenţã în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Iaşi, Craiova şi Bucureşti * Punerea în valoare a centrului de sãnãtate "Ana Aslan" Justiţie * Realizarea unui penitenciar în regim de parteneriat public-privat. 8. Continuarea reformei sistemului de sãnãtate - Stabilirea pachetului de servicii medicale asigurate de guvern pentru a exclude acoperirea unor servicii medicale neesenţiale costisitoare. Serviciile care depãşesc sfera de acoperire de bazã vor fi furnizate prin asigurarea suplimentarã, inclusiv prin cea privatã. - Revizuirea şi eficientizarea mecanismului de clawback - Revizuirea formulei pentru Casa de Asigurãri de Sãnãtate prin introducerea unui sistem în care „banii urmeazã pacientul”; - Revizuirea listei de medicamente compensate şi gratuite aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr.720/2008, în vederea modificãrii acestei liste şi a trecerii la medicamente generice acolo unde este posibil; - Pentru 2012, costurile farmaceutice pentru cele mai scumpe medicamente vor fi controlate de asemenea prin introducerea mecanismelor de evaluare a impactului economico-social al introducerii noilor tehnologii, prin aplicarea unor protocoale stricte de folosire a medicamentelor şi printr-un modul nou de reţete electronice pentru Sistemul Naţional Informatic Unic Integrat din Sãnãtate, cu respectarea unor proceduri stricte. Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa Data: 02.09.2011
Társadalombiztosítás – teljes a káosz?
Számos értelmezésre és félreértésre ad okot a cégek könyvelőinek a január elsejétől életbe lépett és a társadalombiztosítási rendszerben alapvető változtatásokat jelentő 263/2010-es törvény. A már hatályban levő új nyugdíjtörvény, azaz az egységes köznyugdíj- rendszerre vonatkozó 263-as számú törvény alkalmazását megnehezíti, hogy a módszertana (alkalmazási normái) sajnos mai napig nem jelentek meg. A felmerült kérdésekre az ügyben illetékes Bán Katalin, a Hargita Megyei Nyugdíjpénztár ügyvezető igazgatója adott részletes tájékoztatást.
A 263/2010-es törvény előírásai alapján kik számítanak a köznyugdíj –rendszerben kötelezően biztosítottnak?
A köznyugdíj -rendszer működését több alapelv is szabályozza, ezek közül a két legfontosabb a kötelezőség és a hozzájárulás elve. A kötelezőség elve szerint a magán és jogi személyek kötelesek részt venni a köznyugdíj –rendszerben és társadalombiztosítási hozzájárulást kell fizetniük,természetesen a törvény által előírt feltételek mellett. A hozzájárulás elve értelmében a társadalombiztosítási alap a jogi és a magánszemélyek hozzájárulásaiból áll. Ezen befizetett hozzájárulásoknak az alapján jön létre a különböző társadalombiztosítási szolgáltatásokra való jogosultságuk.
Ki számít biztosítottnak a törvény értelmében?
Biztosítottnak számít minden olyan fizikai vagy jogi személy, aki az alábbi kategóriák közül bármelyikbe tartozik:
1.- egyéni munkaszerződés alapján fejtik ki tevékenységüket: köztisztviselők, katonai személyzet, rendőrök,stb.
2.- nem bér jellegű jövedelmet realizálnak szerzői és ahhoz kapcsolódó jogdíjakból, az adótörvénykönyv előírásai szerint, illetve a polgári törvénykönyv előírásai szerint megkötött szerződések alapján.
3.- választott tisztségviselők vagy a végrehajtó , törvényhozási vagy igazságszolgáltatási hatóságok keretében kinevezett tisztségviselőként fejtik ki tevékenységüket.
4.- a kisipari szövetkezetek keretében tevékenykedő szövetkezeti tagok.
5.- munkanélküli segélyben részesülők (munkanélküliek)
6.- ügyvezetői vagy menedzseri szerződéssel rendelkező ügyvezetők, illetve menedzserek.
7.- gazdasági tevékenységet kifejtő engedélyezett magánszemélyek (II,IF,PFA stb.)
Ki köteles a társadalombiztosítási hozzájárulás befizetésére?
Az egységes köznyugdíj –rendszerben a tb.-hozzájárulás fizetésére köteles :
a munkáltató, a munkavállaló, a munkanélküli segélyt folyósító intézmény (a munkanélküli segélyben részesülő munkanélküliek esetében), a katonaság, belügy – ( ezek speciális helyzetek).
Mi alapján határozzák meg és mennyi a kötelezően befizetendő tb.- hozzájárulás összege?
Azt, hogy mennyi társadalombiztosítást kell fizetni, a havi jövedelem alapján állapítják meg. A hozzájárulási kvóták differenciáltak a munkafeltételek (munkakörülmények) függvényében:
→ 31,3 tized százalék normális munkakörülmények estén, amiből 10,5 tized százalékot a munkavállaló és 20,8 tized százalékot a munkáltató fizet
→ 36,3 tized százalék a rendkívüli munkakörülmények esetében, amiből 10,5 tized százalékot fizet a munkavállaló és 25,8 tized százalékot a munkáltató
→ 41,3 tuzed százalék speciális munkakörülmények esetében , ebből 10,5 tized százalékot fizet a munkavállaló és 30,8 tized százalékot a munkáltató
A 6-os és 7-es pontban leírt kategóriákba tartozó személyek csak akkor kötelesek társadalombiztosítási hozzájárulást fizetni, ha a jövedelmet kimondottan ezekből a tevékenységekből valósítják meg és a megvalósított évi átlag bruttó jövedelem egyenlő vagy nagyobb mint 4 országos bruttó átlag-bér (arról az országos bruttó átlag -bérről beszélünk, amit a 2011-es évi társadalombiztosítási költségvetés megalapozásánál vettek figyelembe, azaz 2022 lej → 2022 lei x 4=8O88 lei ). Ezek a személyek a teljes tb.-hozzájárulási kvótát kell fizessék.
Például, ha az érintett munkaszerződéses alkalmazottja egy cégnek és emellett van egy magánvállalkozása is, a tb.-t a magánvállalkozásból megvalósított jövedelem után nem kell fizesse.
A törvény 11-es szakaszának 3-as bekezdése szerint az ügyvezetők és menedzserek, az egyéni és családi vállalkozások tagjai valamint az engedélyezett magánszemélyek esetében a havi biztosított jövedelem nem lehet kevesebb, mint az országos átlag bruttó bér 35 százaléka és nem lehet nagyobb, mint ennek ötszöröse.
2022 lej x 0,35 = 708 lej
2022 lej x 5 =10.110 lej
Tehát a jelenlegi rendelkezések alapján a havi biztosított jövedelem nem lehet kisebb mint 708 lej és nem lehet nagyobb mint 10.110 lej.
( Egy egyéni vállalkozó, akinek a havi biztosított jövedelme 708 lej, akkor havi 222 lej tb.-hozzájárulást kell fizessen.(708 lej x 31,3% = 222) Ez a 222 lej csak tb.-hozzájárulás (nyugdíjalap) és nem tartalmaz semmilyen más hozzájárulást. Ha a vállalkozó havi biztosított jövedelme 1250 lej, akkor havi 391 lej (1250 lej x 31,3% = 391) tb.-hozzájárulást kell fizessen.)
- A félnormás munkaidővel dolgozó alkalmazottak esetében mi az előírás?
- A félnormával dolgozó személyek esetében, tehát akinek a munkaszerződésében, illetve a szolgálati viszony létrjöttét igazoló dokumentumban 4 órás munkaidő van feltüntetve, a megvalósított fizetés, azaz bér jellegű jövedelem után kell tb.-hozzájárulást fizetni.
- Mi történik abban az esetben, ha évközben változik az egyéni vállalkozó jövedelme?
- Amennyiben évközben változik az egyéni vállalkozó jövedelme és az évi átlag bruttó jövedelme meghaladja az országos átlag bruttóbér négyszeresét, az illető vállalkozó egész évre tb.- köteles.
Mire kell számítson az, aki nem fizeti a tb-t?
Aki nem fizet társadalombiztosítást, holott erre köteles lenne, az a be nem fizetett ősszegre kamatot és késedelmi bírságot kell fizessen (dobanzi si penalitati de intarziere calculate pentru fiecare zi de intarziere, pana la achitarea sumei datorate). Amennyiben ennek nem tesz eleget törvényesúton eljárást indítanak ellene.
Vállalkozásformák - előnyök, hátrányok
Az vállalkozások elindításának kulcskérdése: melyik ilyen jogi formát válasszon a vállalkozó, melyik típusú vállalkozásforma felel meg és passzol az elképzeléseihez leginkább? Milyen előnyei és hátrányai vannak például a „péféának", mikor érdemes nagyban, például „szérélében" gondolkozni? A kezdő vagy már rutinos, de váltani, változtatni akaró vállalkozók gyakori dilemmájával kapcsolatosan Szilágyi István könyvelőt kérdeztük.
– Milyen vállalkozás- formák közül választhat az, aki cégalapítást fontolgat?
Fontos tisztázni, hogy az érvényben levő román jogszabályok két nagy vállalkozási formát különböztetnek meg: a kereskedelmi társaságokat és az egyéni vállalkozásokat. A két forma közt az a különbség, hogy a kereskedelmi társaságok elkülönült saját személyiséggel és tulajdonnal rendelkeznek, a 31/1990-es társasági törvény alapján működnek, az egyéni vállalkozások pedig a 44/2008-as Sürgősségi Kormányrendelet alapján. Úgy a kereskedelmi társaságoknak, mind pedig az egyéni vállalkozásoknak több formája van. A kereskedelmi társaságok csoportjába tartozik a közkereseti társaság (S.N.C.), betéti társaság(S.C.S.), részvénytársaság (S.A.), betéti részvénytársaság (S.C.A.) és a korlátolt felelősségű társaság (S.R.L.). Az egyéni vállalkozásformáknak szintén több típusa van: engedélyezett természetes személy (PFA), egyéni vállalkozó (I.I.), családi vállalkozás (I.F.)
– Mikor melyiket érdemes választani? Mit kell tudni –nagyon leegyszerűsítve például egy részvénytársaság illetve egy egyéni vállalkozás elindításának feltételeiről?
– A kereskedelmi társaságok alapítóokiratának megszerkesztése, mivel több ember társulását feltételezi, ügyvédi segítséget ígényel, ugyanis meg kell határozni, hogy kinek mi a joga és kötelessége, illetve mi történik akkor, ha a társak összevesznek. Egy jó alapítóokirat tehát olyan, mint a nyugaton ismert házassági szerződés: kitér jóra és rosszra is. Amikor egy társaság jogi formájáról kell döntenünk, figyelembe kell vegyük a következőket:a kft-knek legtöbb 25 tulajdonosa lehet, akik a cég tevékenységéért csak a tulajdonrészükig felelnek.Ez a típusú vállalkozás legkevesebb 200 lej tőkét feltételez. Ennek a kereskedelmi társaságnak tehát az előnye a kis tőkeszükséglet, a korlátolt felelősség, illetve a kevés társ.A részvénytársaságoknak legkevesebb 5 tulajdonosa lehet, akik szintén korlátolt felelősséggel bírnak. A részvénytásaság és a betéti részvénytársaság minimális tőkéje 25.000 eurónak megfelelő lej. Ezt a vállalkozási formát tehát csak ötnél több ember társulása és nagyobb tőkeigényű vállalkozások esetén ajánljuk. A betéti társaságok és a közkereseti társaságok esetén a részestársak korlátlanul és egyetemlegesen teljes vagyonukkal felelnek a társaság kötelezettségeivel, ezért nem ajánlhatóak. Az egyéni vállalkozások előnye a megalakítás egyszerűsége. Hátránya, hogy nem teszi lehetővé két vagy több személy társulását (hacsak nem családtagok). Ezért, ha két vagy több ember együtt akar vállalkozni, csak kereskedelmi társaságot alapíthatnak.
– Számvitel, adózás, alkalmazottak - milyen előnyei és hátrányai vannak a fentebbi két vállakozásformának?
– Az egyéni vállalkozások vitathatatlan előnye az egyszerűsített számvitel. Ezzel szemben a kereskedelmi társaságok könyvelése kettős számviteli szabályok szerint történik, ezért képzett szakembert kíván. Az adózás szempontjából az egyéni vállalkozó további előnyöket élvez. Ahhoz, hogy a tulajdonos a vállalkozása által megtermelt jövedelmet zsebre tehesse, csak a nettó jövedelmére számolt 16%-os adót kell megfizesse, míg a kereskedelmi társaságok a 16%-os profitadó vagy 3%-os mikrojövedelmi adó megfizetésén kívül további 16%-os osztalékadót kell fizessenek, hogy a tulajdonos pénzéhez jusson. Zárójelben és érdekességként megjegyezem, hogy Magyarországon például az egyéni vállalkozó is osztalékadót kell fizessen. Egyes egyéni vállalkozások jövedelemnormák szerint adóznak, ők nyilvántartási kötelezettséggel sem bírnak, csak a kivetett fixösszegű adót kell megfizessék. Az egyéni vállalkozó, ahhoz, hogy társadalombiztosításban részesüljön, jövedelme után társadalombiztosítást (legkevesebb havi 222 lejt) ,és egészségbiztosítást (5,5%-ot) kell fizessen. A kereskedelmi társaság tulajdonosa viszont munkaszerződést köthet saját vállalkozásánál. Ami az alkalmazottakat illeti, az egyéni vállalkozások hátránya, hogy nem rendelkezhetnek alkalmazottakkal - kivétel az egyéni vállalkozó (I.I.), míg a kereskedelmi társaságok korlátlan számú alkalmazottat foglalkoztathatnak.
– Kinek melyik vállakozásformát érdemes választania?
– Ha egy előre meghatározott, egyszemélyes vállalkozási formáról van szó, akkor erre az egyéni vállalkozás valamelyik típusa tökéletesen megfelel. Több személy társulása esetén, vagy nagyobb, több alkalmazottat igénylő vállalkozás indítása esetén mindenképpen a kereskedelmi társaságok valamelyik formája a javasolt.
Kereskedelmi társaság vagy egyéni vállalkozás- melyiket, mikor, miért válasszuk?
Vállalkozásformák - előnyök, hátrányok
A vállalkozások elindításának kulcskérdése: melyik ilyen jogi formát válassza a vállalkozó, melyik típusú vállalkozásforma felel meg és passzol az elképzeléseihez leginkább? Milyen előnyei és hátrányai vannak például a „péféának”, mikor érdemes nagyban, például „szérélében” gondolkozni? A kezdő vagy már rutinos, de váltani, változtatni akaró vállalkozók gyakori dilemmájával kapcsolatosan Szilágyi István könyvelőt kérdeztük.
- Milyen vállalkozás-formák közül választhat az, aki cégalapítást fontolgat?
Fontos tisztázni, hogy az érvényben levő román jogszabályok két nagy vállalkozási formát különböztetnek meg: a kereskedelmi társaságokat és az egyéni vállalkozásokat. A két forma közt az a különbség, hogy a kereskedelmi társaságok elkülönült saját személyiséggel és tulajdonnal rendelkeznek, a 31/1990-es társasági törvény alapján működnek, az egyéni vállalkozások pedig a 44/2008-as Sürgősségi Kormányrendelet alapján. Úgy a kereskedelmi társaságoknak, mind pedig az egyéni vállalkozásoknak több formája van. A kereskedelmi társaságok csoportjába tartozik a közkereseti társaság (S.N.C.), betéti társaság(S.C.S.), részvénytársaság (S.A.), betéti részvénytársaság (S.C.A.) és a korlátolt felelősségű társaság (S.R.L.). Az egyéni vállalkozásformáknak szintén több típusa van: engedélyezett természetes személy (PFA), egyéni vállalkozó (I.I.), családi vállalkozás (I.F.)
- Mikor melyiket érdemes választani? Mit kell tudni –nagyon leegyszerűsítve például egy részvénytársaság illetve egy egyéni vállalkozás elindításának feltételeiről?
A kereskedelmi társaságok alapítóokiratának megszerkesztése, mivel több ember társulását feltételezi, ügyvédi segítséget ígényel, ugyanis meg kell határozni, hogy kinek mi a joga és kötelessége, illetve mi történik akkor, ha a társak összevesznek. Egy jó alapítóokirat tehát olyan, mint a nyugaton ismert házassági szerződés: kitér jóra és rosszra is. Amikor egy társaság jogi formájáról kell döntenünk, figyelembe kell vegyük a következőket:a kft-knek legtöbb 25 tulajdonosa lehet, akik a cég tevékenységéért csak a tulajdonrészükig felelnek.Ez a típusú vállalkozás legkevesebb 200 lej tőkét feltételez. Ennek a kereskedelmi társaságnak tehát az előnye a kis tőkeszükséglet, a korlátolt felelősség, illetve a kevés társ.A részvénytársaságoknak legkevesebb 5 tulajdonosa lehet, akik szintén korlátolt felelősséggel bírnak. A részvénytásaság és a betéti részvénytársaság minimális tőkéje 25.000 eurónak megfelelő lej. Ezt a vállalkozási formát tehát csak ötnél több ember társulása és nagyobb tőkeigényű vállalkozások esetén ajánljuk.
A betéti társaságok és a közkereseti társaságok esetén a részestársak korlátlanul és egyetemlegesen teljes vagyonukkal felelnek a társaság kötelezettségeivel, ezért nem ajánlhatóak.
Az egyéni vállalkozások előnye a megalakítás egyszerűsége. Hátránya, hogy nem teszi lehetővé két vagy több személy társulását (hacsak nem családtagok). Ezért, ha két vagy több ember együtt akar vállalkozni, csak kereskedelmi társaságot alapíthatnak.
- Számvitel, adózás, alkalmazottak - milyen előnyei és hátrányai vannak a fentebbi két vállakozásformának?
Az egyéni vállalkozások vitathatatlan előnye az egyszerűsített számvitel. Ezzel szemben a kereskedelmi társaságok könyvelése kettős számviteli szabályok szerint történik, ezért képzett szakembert kíván. Az adózás szempontjából az egyéni vállalkozó további előnyöket élvez. Ahhoz, hogy a tulajdonos a vállalkozása által megtermelt jövedelmet zsebre tehesse, csak a nettó jövedelmére számolt 16%-os adót kell megfizesse, míg a kereskedelmi társaságok a 16%-os profitadó vagy 3%-os mikrojövedelmi adó megfizetésén kívül további 16%-os osztalékadót kell fizessenek, hogy a tulajdonos pénzéhez jusson. Zárójelben és érdekességként megjegyezem, hogy Magyarországon például az egyéni vállalkozó is osztalékadót kell fizessen.
Egyes egyéni vállalkozások jövedelemnormák szerint adóznak, ők nyilvántartási kötelezettséggel sem bírnak, csak a kivetett fixösszegű adót kell megfizessék.
Az egyéni vállalkozó, ahhoz, hogy társadalombiztosításban részesüljön, jövedelme után társadalombiztosítást (legkevesebb havi 222 lejt) ,és egészségbiztosítást (5,5%-ot) kell fizessen. A kereskedelmi társaság tulajdonosa viszont munkaszerződést köthet saját vállalkozásánál.
Ami az alkalmazottakat illeti, az egyéni vállalkozások hátránya, hogy nem rendelkezhetnek alkalmazottakkal - kivétel az egyéni vállalkozó (I.I.), míg a kereskedelmi társaságok korlátlan számú alkalmazottat foglalkoztathatnak.
- Kinek melyik vállakozásformát érdemes választania?
Ha egy előre meghatározott, egyszemélyes vállalkozási formáról van szó, akkor erre az egyéni vállalkozás valamelyik típusa tökéletesen megfelel. Több személy társulása esetén, vagy nagyobb, több alkalmazottat igénylő vállalkozás indítása esetén mindenképpen a kereskedelmi társaságok valamelyik formája a javasolt.
9. oldal / 11
